Obşte de călugări la Muntele Rece

Mănăstirea Muntele Rece din Arhiepiscopia Clujului are obşte nouă, de călugări. Aşezământul monahal a fost înfiinţat în 1994, având ca destinaţie mănăstire de călugări, însă în octombrie 2005, după câţiva ani în care stareţul Gherman fusese unicul vieţuitor, s-a decis aducerea aici a unei obşti de maici, astfel că părintele a fost numit duhovnic, aşezământul funcţionând aşa până în prezent, când mănăstirea a redevenit de călugări.

Amănunte despre decizia luată avem de la exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, pr. arhimandrit Dumitru Cobzaru: "Datorită faptului că obştea care a fost până acum acolo a plecat în Episcopia Caransebeşului, s-a rânduit ca la această mănăstire să transferăm trei călugări de la Mănăstirea Soporu de Câmpie, respectiv părintele Arsenie, ieromonah, părintele Filimon, ierodiacon, părintele Modest, monah, care au preluat săptămâna trecută inventarul şi gestiunea mănăstirii, iar la proxima şedinţă a Sinodului mitropolitan, această mănăstire se va transforma din mănăstire de călugăriţe în mănăstire de călugări şi-l vom numi stareţ pe părintele Arsenie".

Mănăstirea Muntele Rece este cunoscută şi prin Cimitirul Eroilor aflat în incintă. În toamna anului 1944, aici au murit apărându-şi patria zeci de ostaşi, care sunt pomeniţi an de an cu ocazia praznicului Înălţării Domnului. Acum, complexul monahal include o biserică în care se slujeşte, închinată eroilor, o clădire de chilii, unde funcţionează un paraclis cu hramul "Sfântul Siluan Athonitul", o clopotniţă, altar de vară şi arhondaric pentru credincioşii care vin în pelerinaj.