Octavian Smigelschi, readus în atenţia publicului

Până pe 8 mai 2015, iubitorii de artă pot admira la Muzeul Naţional al Ţăranului Român expoziţia de pictură „Restituire. Octavian Smigelschi (1866-1912)“, ce cuprinde lucrări de artă bisericească şi laică aparţinând acestui valoros artist plastic transilvan. 

La vernisajul care a avut loc marţi, 21 aprilie, personalităţi bisericeşti şi ale vieţii culturale au vorbit unui public numeros despre opera şi viaţa pictorului. La eveniment a fost prezent şi Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii.  

Alexandru Constantin Chituţă, curatorul expoziţiei, se ocupă din 2012 de aducerea în prim-plan şi de restituirea operei lui O. Smigelschi în contextul în care, de mai bine de 100 de ani, lucrările sale monumentale de factură bisericească „nu au mai văzut ochii publicului“, după cum s-a exprimat tânărul cercetător al lui Smigelschi.

Discursurile vorbitorilor au completat cu informaţii ceea ce se poate admira pe simeze: cartoane uriaşe care sunt de fapt planşe în mărime naturală ale unor fresce de biserică, realizate nu doar la nivel de grafică, ci pictate efectiv, în care sunt reprezentaţi Mântuitorul, Maica Domnului, îngeri, sfinţi, scene care împodobesc, după erminie, sfintele locaşuri. De asemenea, sunt expuse schiţe de catapeteasmă, dar şi alte fragmente decorative create pentru spaţiul eclesial. Descendenţi ai familiei pictorului - la vernisaj fiind prezentă şi Anamaria Smigelschi, nepoată, la rândul său artist plastic - au pus la dispoziţie pentru acest eveniment picturile laice din zestrea de familie, lucrări reprezentând portrete de copii, ţărani, studii, dar şi superbele sale autoportrete pe pânză, astfel încât expoziţia este una care pune în lumină opera smigelschiană în integralitatea ei.

Preasfinţitul Părinte Visarion şi-a exprimat bucuria de a participa la deschiderea acestei expoziţii, întrucât „Octavian Smigelschi este al nostru, al tuturor“. A evocat, de asemenea, legătura cu pictorul prin faptul că biserica din satul natal al Preasfinţiei Sale, Tălmăcel (Sibiu), a fost pictată de Octavian Smigelschi. L-a felicitat pe Alexandru Chituţă pentru activitatea sa asiduă de a face cunoscută opera artistului, care rămâne în istoria picturii eclesiale prin frescele din Catedrala Mitropolitană din Sibiu.  

Acad. Răzvan Theodorescu a vorbit despre complexitatea artei lui Smigelschi, care a avut „o educaţie plastică europeană firească pentru un intelectual ardelean al epocii 1900“ şi care este „un creator de artă naţională într-un mediu de multiculturalism“. „Călător de la Ravenna la Muntele Athos, admirator al frescelor din bisericile Bucovinei, Octavian Smi­gelschi - care ne-a lăsat atâtea semne ale specificului românesc în pictura eclesială în frunte cu cele din Catedrala Mitropolita­nă a Sibiului - se situează stilistic undeva între ortodoxism şi simbolism, creând o iconografie specifică unde, de pildă, Fecioara se află undeva între Orientul bizantin şi Occidentul toscan“, a mai afirmat acad. R. Theodorescu.

Iulia Mesea, muzeograf principal la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, a vorbit de­spre atmosfera copleşitoare pe care reuşeşte expoziţia să o creeze. „Cartoanele lui Smigelschi sunt o expresie a unui simbolism prelucrat printr-o sensibilitate artistică aparte“. 

Alexandru Chituţă s-a adresat auditoriului: „Avem de-a face cu un pictor singular. Avea acest spi­rit ambiental, avea puterea de sinteză şi înfrumuseţare a spaţiu­lui cultic, căci el nu doar picta biserica, ci armoniza totul, el decora şi strănile, iconostasul, pardoseala, uşile de la intrare, vitraliile, creând o simbioză complexă“.

Au mai vorbit Preasfinţitul Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea, şi Virgil Niţulescu, directorul Muzeului Ţăranului Român.

La vernisaj a fost prezentat volumul de studii „Frumosul - măreţia Adevărului“, de Al. Chituţă, şi lansată în serie nouă revista culturală „Luceafărul“, apărută prima dată la începutul secolului XX.

Ieri, începând cu ora 11:00, Octavian Smigelschi a fost omagiat la Biblioteca Academiei Române într-o conferinţă în cadrul căreia au vorbit: acad. Răzvan Theodorescu, Iulia Mesea, de la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu,  Ioana Savu Gruiţă, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, şi Alexandru Chituţă.