Oferta educaţională este neadaptată pieţei muncii

Monitorul european pentru instruire şi educaţie 2013, dat publicităţii de Comisia Europeană, atrage atenţia asupra neconcordanţei semnificative existentă între oferta educaţională a universităţilor din România şi cerinţele de pe piaţa muncii.

Neconcordanţa dintre deprinderile formate de sistemul de învăţământ universitar şi cererea de pe piaţa muncii este caracteristică unei mari părţi dintre programele educaţionale din România, subliniază studiul european dat publicităţii de Comisia Europeană. Consecinţa acestui fapt se reflectă în nivelul ratei şomajului înregistrat în rândul absolvenţilor de studii superioare. „Rata ridicată de şomaj în rândul absolvenţilor de studii superioare, precum şi cea a supracalificării angajaţilor în raport cu joburile ocupate fac ca alinierea învăţământului superior cu piaţa muncii să fie o prioritate presantă“, se mai menţionează în textul citat de Agerpres. În ceea ce priveşte facilitarea trecerii de la educaţie la un loc de muncă, studiul menţionează că „autorităţile române pregătesc un Plan naţional de locuri de muncă pentru a contribui la implementarea Garanţiei pentru tineret, dar menţionează că eficienţa acestuia ar putea beneficia de o mai bună coordonare a parteneriatelor în politicile zonale pentru asigurarea de joburi, stagii şi ucenicii de bună calitate“.

Studiul notează că rata celor care abandonează sistemul de învăţământ în România în categoria de vârstă 18-24 de ani este semnificativ peste media UE, 17,4% faţă de 12,7% la nivelul lui 2012, iar astfel de probleme există în special în mediul rural şi pentru populaţia de etnie romă. De asemenea, doar 21,8% dintre tinerii de 30-34 de ani din România au urmat cursurile unei facultăţi, faţă de 35,7% media UE. Cu toate acestea, Monitorul observă în cazul României că performanţele copiilor s-au îmbunătăţit în perioada 2006-2009, dar că ţara noastră continuă să fie pe ultimul loc în UE la ştiinţe (41,5% elevi cu rezultate slabe), şi pe penultimul loc în ceea ce priveşte citirea (40,4% elevi cu rezultate slabe) şi matematica (47%).

De asemenea, cu doar 8% dintre persoanele de 16-74 de ani având deprinderi digitale, România se situează din nou pe ultimul loc în UE. Pe de altă parte, România este mult peste media UE în ceea ce priveşte elevii care învaţă două sau mai multe limbi străine, 95,5% faţă de 60,8%. Nu în ultimul rând, România are o situaţie foarte slabă când vine vorba de continuarea educaţiei pe tot parcursul întregii vieţi, participarea adulţilor fiind de 1,4% faţă de 9% media UE. Studiul notează totuşi că în România se fac eforturi pentru dezvoltarea unei Strategii naţionale de învăţare pe parcursul întregii vieţi, care ar urma să fie elaborată până în ianuarie 2014 şi  implementată prin proiecte cofinanţate de UE.

Nu mai puţin de 16 state membre şi-au redus cheltuielile pentru educaţie între 2008 şi 2011, printre care şi România, şase dintre ele înregistrând noi scăderi ale alocării în 2012, mai relevă Monitorul european pentru educaţie şi instruire publicat de CE. „Datele furnizate de Monitorul pentru educaţie şi instruire sunt foarte valoroase, întrucât le permit statelor membre să se compare unele cu altele şi îi încurajează pe cei care iau decizii să investească eficient în modernizarea sistemelor de educaţie, astfel încât să-şi amelioreze calitatea şi rezultatele“, a declarat comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret Androulla Vassiliou, citată într-un comunicat.