Olimpicii internaţionali vor mai mult timp de pregătire şi mai multe cărţi

Data: 26 Noiembrie 2008

Olimpicii români susţin că perioada de pregătire de la lotul naţional este una scurtă, că pentru unele discipline de concurs nu se găsesc cărţi şi că, atunci când se întorc la şcoală, sunt nevoiţi să recupereze foarte multă materie, conform Agerpres.

„Nu avem cărţi după care să învăţăm, nici instrumente pentru disciplina astronomie. Comandăm din străinătate unele cărţi. Perioada de pregătire de la lot este una scurtă, alţii se întâlnesc cu două sau chiar trei luni înainte de concurs. Nu prea există timp liber. Este greu să recuperăm la şcoală. Astronomia nu se studiază în şcoală şi nici nu există profesori de aşa ceva“, a declarat Miruna Oprescu, elevă la Liceul „Ovidius“ din Constanţa şi medaliată de trei ori cu argint, în ultimul an, la Olimpiadele internaţionale de astronomie. Elevă în clasa a X-a, fata a povestit cum a căpătat pasiunea pentru astronomie încă din clasa a VI-a. „De atunci am citit din ce în ce mai mult. Citesc orice îmi cade în mână despre astronomie“, a spus Miruna Oprescu. Un alt elev de clasa a X-a, la Liceul Internaţional din Bucureşti, medaliat olimpic cu aur la Balcaniada de juniori, Marius Tiba, şi-ar dori ca la şcoală să se pună accent pe creativitate şi nu pe memorare. În opinia sa, elevii ar trebui să se specializeze din anii mai mici. Marius Tiba a spus că nu face meditaţii, dar că ar vrea să se întâlnească mai devreme cu colegii săi la lotul olimpic pentru a se pregăti mai bine, conform Agerpres. La rândul său, Victor Pădureanu, olimpic la matematică, medaliat cu argint, susţine că matematica nu presupune doar cifre, ci şi multe variabile. Potrivit elevului, de multe ori în matematică apar multe notaţii care uşurează munca cu cifrele. Victor „vede“ olimpiadele drept un loc unde există mult timp de joacă şi unde „nu te verifică nimeni“. „Acolo ai grijă doar la concurs să faci bine şi în rest timp liber. Este frumos să participi într-o astfel de competiţie şi să ai rezultate“, afirmă elevul în clasa a XI-a. Una din pasiunile sale este înotul, iar în ce priveşte facultatea va alege una tehnică din ţară sau din străinătate. Un număr de 111 elevi olimpici internaţionali, 130 de profesori care i-au pregătit şi 70 de şcoli din care provin aceştia au fost premiaţi, luni, de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în cadrul unei festivităţi care a avut loc la Palatul Naţional al Copiilor. Unii profesori au contestat modul de premiere Modul de acordare a premiilor pentru profesorii de geografie de liceu care au pregătit elevii olimpici la această disciplină este unul „mincinos“, a spus profesorul de geografie Tudor Liviu, de la Colegiul „Al. Lahovari“ din Râmnicu Vâlcea, conform Agerpres. Acesta şi-a manifestat nemulţumirea faţă de modul în care a fost recompensat cu suma de „numai“ 1983 lei de către MECT. „Banii noştri, ai profesorilor de liceu care am pregătit un an de zile olimpicii, au fost împărţiţi şi cu profesorii universitari, care au pregătit pentru două săptămâni aceeaşi elevi. Noi ar fi trebuit să primim tot 6.700 de lei, cât primeşte un olimpic care a luat argintul, conform reglementărilor“ a explicat dascălul. Profesorul a spus că ia în calcul părăsirea sistemului de învăţământ. „Mai bine mă fac taximetrist, că iau bani mai mulţi“. Pentru profesorii care au pregătit elevii se acordă un singur premiu, în cuantumul cel mai mare prevăzut pentru unul din elevii premiaţi. Sistem de salarizare de tip „socialist“ Sistemul de salarizare din învăţământ este „unul socialist, în care profesorii cu mari performanţe iau tot atâţia bani ca şi cei care îşi bat joc“, a spus ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Anton Anton, cu prilejul festivităţii de premiere a elevilor olimpici. „Am venit să văd elevii cu performanţe cu care ne mândrim, am venit să văd profesorii performanţi pe care, din păcate, îi neglijăm, am venit să văd părinţii olimpicilor care au făcut atâtea sacrificii. Voi, olimpicii, şi profesorii duceţi ştiinţa românească mai departe. Îmi pun mari speranţe în voi“, a afirmat ministrul. El a subliniat că şcoala nu este ceva care „trăieşte independent“, ci este parte a societăţii.