Ordin de ministru în neconcordanţă cu Legea educaţiei

Potrivit preşedintelui Federaţiei „Spiru Haret”, Marius Nistor, probele orale ale bacalaureatului, care au început luni, sunt în afara legii, întrucât Legea educaţiei prevede că examenul poate fi susţinut doar de absolvenţi, iar la acest moment elevii de clasa a XII‑a nu pot fi consideraţi absolvenţi. Fostul ministru Liviu Pop, cel care a hotărât mutarea probelor orale în februarie, spune că, potrivit aceleiaşi legi, aceste competenţe trebuie susţinute în semestrul al II‑lea, dar recunoaşte că în lege sunt îalineate care se contrazic”.

În Legea Educaţiei Naţionale sunt două articole care „se bat cap în cap”, iar competenţele digitale şi lingvistice se desfăşoară în afara cadrului legal, susţine preşedintele Federaţiei „Spiru Haret”, Marius Nistor.

„Ca să poţi susţine un examen de bacalaureat, trebuie să fii absolvent al învăţământului liceal. În luna februarie nu poţi avea statutul respectiv. Sunt două articole din Legea Educaţiei Naţionale, care, aparent, se bat cap în cap. Un articol care permite ca acea componentă a examenului de bacalaureat, care face referire la competenţele digitale şi lingvistice, să fie susţinută în semestrul al doilea, dar nu precizează dacă este vorba de începutul semestrului sau sfârşitul semestrului, iar un alt articol, care spune foarte clar că trebuie să fii absolvent al învăţământului liceal pentru a putea intra în examenul de bacalaureat”, a declarat, pentru Agerpres, Marius Nistor.

El a admis că, în condiţiile actuale, vorbim despre desfăşurarea competenţelor digitale şi lingvistice în afara cadrului legal, stipulat de Legea Educaţiei Naţionale, şi a subliniat că elevii nu ar trebui să sufere din cauza adulţilor, care „iau cu putere de decizie nişte hotărâri, fără să îşi facă propriile reglări din punct de vedere legislativ”.

„În momentul de faţă, vorbim despre desfăşurarea competenţelor digitale şi lingvistice în afara cadrului legal, stipulat de Legea Educaţiei Naţionale. Avem un ordin de ministru care nu este pus în concordanţă cu prevederile Legii Educaţiei Naţionale. Ne dorim ca nimeni să nu conteste aceste competenţe digitale şi lingvistice, pentru că sper să primeze în primul şi primul rând interesul major al elevilor. Elevii nu trebuie să sufere pentru că adulţii iau cu putere de decizie nişte hotărâri, fără să îşi facă propriile reglări din punct de vedere legislativ”, a arătat sindicalistul.

Întrebat ce se poate face în această privinţă, Nistor a răspuns: „Absolut nimic”.

Ministerul Educaţiei a anunţat într‑un comunicat că, potrivit dispoziţiilor art. 78 alin. (7) din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, aceste evaluări pot fi organizate şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, pe parcursul semestrului al II‑lea, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite de metodologia de examen.

La rândul său, preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat şi fost ministru al educaţiei, Liviu Pop, a declarat, în legătură cu susţinerea probelor orale la bacalaureat, că aceste competenţe se susţin în timpul semestrului al II‑lea, iar probele scrise - după absolvirea liceului, chiar dacă în lege sunt „alineate care se contrazic”.

„În noua Lege a educaţiei naţionale vom clarifica şi acest aspect care nu a fost încă clarificat”, a precizat Pop.

O altă critică apărută în spaţiul public se referă la faptul că metodologia de organizare şi calendarul unui examen de bacalaureat este stabilit cu cel puţin câţiva ani înainte, la începutul ciclului liceal de studii, şi nu se poate schimba cu un an înainte, aşa cum s‑a întâmplat cu modificarea privind susţinerea probelor orale în februarie.