Panică pe pieţele internaţionale

Bursele europene s-au prăbuşit ieri dimineaţă, incapabile să pună capăt unei căderi libere înregistrată luni, în pofida intervenţiei liderilor politici înaintea unei reuniuni cruciale a Rezervei Federale americane.

În pofida unei mobilizări generale a liderilor politici, în frunte cu preşedintele american Barack Obama, şi a guvernatorilor băncilor centrale din întreaga lume, tendinţa de scădere a continuat pe majoritatea pieţelor financiare. Ieri dimineaţă, bursa de la Londra era în scădere cu 5%, cea de la Frankfurt înregistra o scădere de peste 6%, cea de la Paris a pierdut peste 4%, în timp ce bursa de la Madrid a scăzut cu peste 3%, iar cea de la Milano cu 2%. La Bucureşti, Bursa de valori înregistra, ieri dimineaţă, o scădere de 5,88%. "Este o veritabilă capitulare, nici un sector nu este scutit. Nimic nu pare să oprească panica şi nu ne aşteptăm la mare lucru de la Rezerva Federală americană", a comentat Renaud Murail, trader la Barclays Bourse. Luni a fost o altă "zi neagră" pentru economia mondială, când bursa de la New York a înregistrat cea mai slabă şedinţă din ultimii doi ani şi jumătate. În Asia, după o deschidere în cădere liberă, pieţele financiare au reuşit să-şi limiteze pierderile. Bursa de la Tokyo a închis în scădere cu 1,68%, cea de la Shanghai a terminat în echilibru, iar cea de la Hong Kong a pierdut 5,66%. Francul elveţian a trecut de 4 lei Francul elveţian a depăşit pragul de 4 lei, referinţa publicată de BNR, de 4,0221 lei/ franc elveţian, fiind cu 10 bani peste cursul de schimb valabil luni şi marcând un nou maxim istoric. Creşterea francului are loc pe fondul deprecierii leului în raport cu euro şi al aprecierii monedei elveţiene faţă de cea europeană. În acelaşi timp însă, managerii pieţelor financiare spun că francul şi yenul nu mai sunt un refugiu sigur pentru investitori, după ce, săptămâna trecută, Elveţia şi Japonia au intervenit în pieţele de schimb valutar şi au hotărât o dobândă cheie aproape de zero. Ca urmare a acestei decizii, cei mai mari beneficiari de pe piaţa valutară de 4 trilioane de dolari/zi pot fi coroana norvegiană şi dolarul din Australia şi Noua Zeelandă, crede Frankfurt Trust, manager de active la BHF-Bank, care supervizează aproximativ 23 miliarde de dolari. Dolarii Australiei şi Noii Zeelande reprezintă singurele monede, cu exceptia francului, care au crescut în ultimele 12 luni în topul celor 10 monede majore.