Parastas pentru celebrul cobzar Barbu Lăutaru la Biserica Zlataust din Iaşi
Joi, 7 octombrie 2021, PS Antonie, Episcop de Bălţi, a oficiat, cu binecuvântarea IPS Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu un sobor de preoţi, la Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur” (Sfântul Ioan Zlataust) din Iaşi, slujba de Parastas pentru sufletul celebrului cobzar Barbu Lăutaru (Vasile Barbu), informează Episcopia de Bălţi.
Pomenirea marelui cântăreţ a avut loc în cadrul evenimentului „Comemorarea lui Vasile Barbu Lăutaru” desfăşurat la Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur” - Zlataust din Iaşi şi a fost organizat de către Departamentul Minorități al Sectorului de Misiune, Statistică şi Prognoză Pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor (reprezentant Pr. Alexandru Baciu), în colaborare cu ASCOR Iaşi.
După oficierea slujbei de Parastas, în faţa celor prezenţi au vorbit: Pr. Prof. Gheorghe Popa, parohul Bisericii „Sfântul Ioan Gură de Aur” - Zlataust din Iaşi, doamna Elena Motaș, reprezentantul romilor în cadrul Prefecturii Iaşi, doamna Margareta Herțanu, președintele Asociației ProRoma din Iași, părintele arhimandrit Nicodim Petre, stareţul Mănăstirii Bucium şi consilier al Sectorului de Misiune, Statistică şi Prognoză Pastorală al Arhiepiscopiei Iaşilor, dl Mihail Verhovețchi, conducător artistic al Orchestrei de muzică populară „Barbu Lăutaru” de la Palatul de Cultură din Municipiul Bălţi şi PS Antonie, Episcop de Bălţi.
La eveniment au fost prezenţi şi membrii Orchestrei de muzică populară „Barbu Lăutaru” de la Palatul de Cultură din Municipiul Bălţi, care au prezentat un florilegiu de piese populare.
N.B. Barbu Lăutaru (pseudonimul lui Vasile Barbu, n. 1780, Mereni, raionul Anenii Noi, Moldova-d. august 1858, Iaşi, Moldova) a fost un cântăreţ şi cobzar român, de etnie romă, care s-a bucurat de o faimă devenită legendară, urmaş al unei vechi familii de lăutari. Staroste al lăutarilor din Moldova timp de 40 de ani, Barbu Lăutaru a fost unul dintre acei mari cântăreţi populari care, prin creaţia şi felul lor de interpretare, au contribuit la formarea şi îmbogăţirea muzicii populare de tip lăutăresc, născută din îmbinarea elementelor de muzică populară românească cu elemente ale muzicii orientale, ale romanţei ruse şi elemente occidentale. A întreprins numeroase turnee prin ţările româneşti, inclusiv şi prin Basarabia (la Chişinău şi Teleneşti).
A stârnit admiraţia lui Franz Liszt cu prilejul trecerii acestuia prin Moldova, în iarna anului 1847, la Iaşi. Săptămânalul francez „La Vie parisienne” relata în 1874 că, în timpul vizitei, Barbu Lăutaru a reprodus o improvizaţie de-a lui Franz Liszt la o primă audiţie, când compozitorul maghiar a făcut un popas la conacul vistiernicului Alecu Balş.
Cu ocazia unor săpături efectuate în anul 1968 la Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur” - Zlataust din municipiul Iaşi, s-a descoperit, lângă zidul de nord al bisericii, mormântul celebrului cântăreţ şi cobzar.