Părintele Chesarie Gheorghescu, la 8 decenii de viaţă

Părintele Chesarie Gheorghescu de la Mănăstirea Dintr-un Lemn a împlinit ieri 80 de ani. În calitatea sa de preot devotat, modest şi de fidel teolog al Bisericii Domnului, distinsul monah Chesarie s-a străduit şi a stăruit mereu în lupta sa duhovnicească, în toate perioadele de bucurie, dar îndeosebi în numeroasele încercări triste prin care a trecut până acum, ca să dobândească acea calitate a vieţii de „sare a pământului“ şi de „lumină a lumii“, pentru ca oamenii (de bună credinţă), „văzând faptele sale cele bune, să mărească pe Tatăl nostru cel din ceruri“ (Matei 5, 13-16).

Născut la 12 martie 1929, în comuna Oşeşti, judeţul Vaslui din părinţii Neculai şi Anghelina Gheorghescu, tânărul Constantin, după absolvirea şcolii primare în anul 1945, la vârsta de 16 ani, a intrat frate (novice) la Mănăstirea Cozia - Vâlcea. Aici s-a format sub îndrumarea părintelui arhimandrit Chermano Dineaţă, care era, în acel timp, stareţ al Mănăstirii Cozia şi exarh al mănăstirilor din Oltenia. Terminând perioada de noviciat, Constantin a fost tuns în monahism la Cozia, pe data de 23 aprilie 1949, în Sâmbăta Paştilor, primind la călugărie numele Chesarie. După depunerea voturilor monahale, a fost trimis la Seminarul teologic monahal de la Mănăstirea Neamţ, pe care l-a absolvit ca şef de promoţie în anul 1955, primind calificativul excepţional. Fiind apoi student la Bucureşti, în anul 1956 i s-a oferit o bursă din partea Patriarhiei Ruse, pentru a urma cursurile Academiei Teologice de la Moscova - Zagorsk, unde, timp de 4 ani, a studiat, la zi, toate materiile teologice pentru licenţa în teologie, facultate pe care a absolvit-o în luna mai 1960, cu calificativul excepţional. În luna noiembrie 1960, la întoarcerea sa în ţară de la Moscova, a fost arestat la Bucureşti şi condamnat la 10 ani de „temniţă grea“, pentru „trădare de patrie“, deoarece a divulgat la Roma şi la Ambasada Americană din Atena, precum şi la Redacţia greacă a Ziarului „I Fonis tis Elefterias“ („Vocea Libertăţii din Atena“) Decretul comunist de la noi, nr. 410, apărut în 1959, prin care se urmărea desfiinţarea monahismului în România şi schimbarea aşezămintelor mănăstireşti (biserici-monumente istorice) în muzee, teatre, magazii şi „case de creaţie“, adică în case de toleranţă şi profanarea celor sfinte, de către aşa-zişii „creatori de artă“ ai comunismului ateu şi barbar. Sub interdicţie civică timp de 10 ani După arestare, fiind torturat în mai multe închisori din ţară (la Miliţia din Bucureşti, la Uranus - Arsenalul Armatei, Jilava, Dej - închisoarea pentru trădătorii de Patrie -, Gherla etc), în anul 1965 a fost adus la Mănăstirea Dintr-un Lemn, fiind considerat persona nongrata, dar având binecuvântarea episcopului Iosif Gafton al Râmnicului să oficieze cele ale preoţiei la acea mănăstire, deşi pe linie politică a fost sub interdicţie civică timp de 10 ani. După închisoare, termină la zi cursurile de doctorat, în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, secţia Sistematică, unde a studiat sub îndrumarea părintelui Dumitru Stăniloae. Ulterior, a publicat în diferite reviste ale Patriarhiei Române toate lucrările de specialitate. Între timp, părintele Chesarie a fost numit de patriarhul Justinian profesor de Dogmatică şi Studiul Biblic, la Seminarul Teologic - Special din Curtea de Argeş (1972-1977), apoi exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor (1977-1988), sub conducerea patriarhului Justin Moisescu. În această calitate a reuşit să primească în mănăstiri, cu mult risc, peste 300 de tineri şi tinere. În prezent, părintele Chesarie Gheorghescu face parte din obştea Mănăstirii Dintr-un Lemn, judeţul Vâlcea. (arhim. Emilian TELCEAN, Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie“ - Topliţa)