Părintele Diodor Todea în închisoarea comunistă

Părintele Diodor Todea s-a născut la 13 martie 1906, în familia unor oameni harnici din Arieşenii Albei. După finalizarea, în 1915, a şcolii primare din Abrud, până în 1923 a urmat Liceul "Iosif Vulcan" din Beiuş. Apoi s-a înscris la Academia Teologică din Oradea şi la Facultatea de Drept din Cluj. În 1927 şi-a finalizat studiile de drept, pentru ca, un an mai târziu, să absolve Academia Teologică din Cluj. În primii doi ani a fost profesor de religie la şcolile secundare din Sighet, iar între 1930-1931, la şcolile primare din Alba Iulia. În 1933 a fost hirotonit preot pe seama Parohiei "Avram Iancu", jud. Alba, pentru ca de la 1 mai 1949 să slujească în comuna Baciu, jud. Cluj. În contextul evenimentelor în care România trecuse de partea Uniunii Sovietice, în decembrie 1944, un grup de legionari în frunte cu Pavel Grimalschi şi Aurel Chira au fost paraşutaţi de aviaţia germană în zona dintre Alba şi Cluj. Aceştia aveau misiunea de a sabota armata sovietică în cazul unei contraofensive declanşate de armata germană. În căutare de găzduire şi hrană, aceştia au ajuns să fie ajutaţi de părintele Todea, parohul din comuna Baciu, şi de către alţi localnici. Părintele i-a ajutat vreme de câteva luni. Au trecut anii şi abia în 1959, în urma unor declaraţii date în anchetele de la Securitate de membri ai grupurilor de rezistenţă anticomunistă care operaseră în Munţii Apuseni, la 7 septembrie părintele Diodor Todea a fost arestat. Până în ianuarie 1960 a fost anchetat în arestul Securităţii din Oradea. A fost introdus într-un lot de patru persoane implicate în susţinerea celor paraşutaţi în decembrie 1944. Părintele a fost judecat de Tribunalul Militar Cluj, în deplasare la Oradea, şi condamnat prin Sentinţa nr. 621 din 14 iunie 1960 la 12 ani muncă silnică. A cunoscut universul concentraţionar de la Oradea, Dej (1960) şi Gherla (1963). La Gherla a prestat muncă obligatorie. La 3 august 1964 a fost eliberat din Penitenciarul Gherla, declarând domiciliul în Cluj.