Părintele Marin Tănase, în temniţa comunistă

S-a născut la 11 noiembrie 1893 în comuna vâlceană Tetoiu. În 1916 a absolvit Seminarul Teologic "Nifon Mitropolitul" din Bucureşti, după care a fost hirotonit

preot pe seama Parohiei Văleni-Vâlcea. Începerea războiului nu i-a permis să păstorească în parohia sa, deoarece a fost trimis ca preot confesor pe frontul de la Mărăşeşti. După război a mers în parohia sa, în care a slujit până în 1923, când a fost numit la Parohia Câmpeni-Măneasa, din comuna natală. Aici a înfiinţat o bancă populară pentru ţăranii nevoiţi a se îndatora la cămătari, a ridicat un monument al eroilor, unul dintre cele mai frumoase din judeţul Vâlcea, a reparat biserica parohială şi pe cea filială, a iniţiat mai multe opere de binefacere. De asemenea, cu ajutorul credincioşilor, a format un sfat moralizator care avea rolul de a combate viciile, faptele antisociale şi conflictele dintre enoriaşi. În baza unor delaţiuni date de membrii de partid din localitate, în noaptea "Adormirii Maicii Domnului" din 1952, părintele Tănase a fost reţinut şi anchetat la Securitatea din Craiova, pe motiv că fusese legionar. Deşi în anchetă a rezultat nevinovăţia părintelui, pentru 60 de luni a fost trimis în colonie de muncă. Însă ancheta de la Securitate i-a agravat mult sănătatea, încât la 8 februarie 1954 a decedat în Penitenciarul Văcăreşti.