Părintele Vasile Ştefan, slujitor sub trei patriarhi

S-a născut de praznicul "Sfântului Ştefan" al anului 1904 în Manoleasa, jud. Dorohoi. După absolvirea Seminarului Teologic "Veniamin" din Iaşi, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti. Pentru puţin timp a ocupat postul de bibliotecar al Bibliotecii Ateneului Român, apoi în 1931 a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Stroeşti-Drăcşani, jud. Botoşani.

Din 1934 a slujit la Cristeşti, jud. Baia, totodată deţinând cu succes funcţia de protopop misionar. Între 1941 şi 1942 a fost subdirector al seminarului în care învăţase, apoi consilier la Consiliul Central Bisericesc şi slujitor la Biserica Golia din Iaşi. După vizita din Croaţia, din august 1944, când l-a însoţit pe mitropolitul Visarion Puiu, s-a transferat la Biserica "Sf. Ilie Hanu Colţii" din Capitală. A fost unul dintre apropiaţii patriarhului Justinian, ocupând funcţii de protoiereu sau consilier la Arhiepiscopia Bucureştilor. După 1956 a fost transferat la Biserica "Sf. Elefterie", pe care a finalizat-o în 1967, fiind vizitat de însuşi patriarhul ecumenic Athenagoras. Un an mai târziu a fost numit la capela din Baden-Baden, unde a reuşit să redea un suflu nou comunităţii româneşti de aici, ridicând prestigiul Ortodoxiei în faţa autorităţilor germane. La 20 ianuarie 1976, după ce slujise sub trei patriarhi, părintele Vasile Ştefan a trecut la cele veşnice.