Patriarhul BOR a sfinţit 1.000 de antimise

Ieri, 4 noiembrie a.c., în paraclisul Reşedinţei patriarhale, care poartă hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“, la ora 9.00, Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat slujba de sfinţirea a 1.000 de antimise pentru toate bisericile din Arhiepiscopia Bucureştilor, informează Patriarhia Română. Antimisul este sfinţit şi semnat de episcopul locului şi este dovada că în parohia respectivă se pot oficia slujbele religioase. Este unul dintre cele mai importante obiecte liturgice şi fără acesta nu se poate oficia Sfânta Liturghie. În biserică, el se păstrează în altar, pe Sfânta Masă, sub Sfânta Evanghelie, iar când Sfânta Liturghie se oficiază în aer liber, antimisul ţine locul Sfintei Mese. Antimisul este confecţionat din pânză de in sau mătase, în formă pătrată, cu laturi de aproximativ 50-60 cm. Pe antimis sunt pictate scene din patimile Mântuitorului Iisus Hristos, tema reprezentativă fiind punerea în mormânt a Domnului.

Istoria acestui obiect de cult începe în perioada persecuţiilor, când se oficia Sfânta Liturghie pe mormintele martirilor. În anii următori, după încetarea persecuţiilor, episcopul sfinţea o piatră cu moaşte, care se punea pe masa altarului. S-au construit şi biserici pe locul unde creştinii erau martirizaţi, ori aveau catacombele unde se rugau, cum ar fi cea zidită de papa Damaschin I, peste catacombele sfântului Calixt. Când liturghia se oficia în afara bisericii, preotul lua şi piatra cu moaşte cu el, un lucru incomod. Cu timpul, mai ales la Constantinopol, piatra cu moaşte a fost înlocuită cu o pânză cu moaşte - antimisul de astăzi. În cadrul Sfintei Liturghii, antimisul simbolizează mormântul Mântuitorului Iisus Hristos şi giulgiul în care a fost înfăşurat trupul Său la punerea în mormânt. Într-unul din colţuri sunt cusute părticele din moaşte de sfinţi. Semnătura episcopului este sub imaginea cu mormântul Mântuitorului.