Patriarhul Miron Cristea la „Luna Bucureştilor“ din 1938

După cinci ani de domnie, regele Carol al II-lea se considera un urmaş direct al lui Carol I, ba chiar noul ctitor al României, cel care dădea un nou suflu economiei, culturii, sportului şi a tot ceea ce trebuia să funcţioneze în România. Mai mult, ziua de 9 iunie, considerată a "Restauraţiei", atunci când venise pe tronul României, ajunsese zi naţională. Pentru a nu fi umbrită, de 10 mai, începând cu 1935, regele a inventat "Luna Bucureştilor".

Aceasta începea din 9 mai şi se sfârşea cu 9 iunie, lună care "concentra eforturile celui dintâi oraş al ţării" şi era "cea mai frumoasă a anului". În această perioadă se organizau mai multe manifestări culturale, sportive, de divertisment, expoziţii ale Micii Antante, ale regalităţii sau culturale. Expoziţiile erau amenajate în "Parcul Naţional Regele Carol al II-lea" (astăzi Herăstrău), în 1936, fiind deschis "satul românesc", care mai apoi s-a transformat în Muzeul Satului. În 1938, în calitate de prim-ministru, patriarhul Miron Cristea participa la deschiderea "Lunii Bucureştilor", alături de miniştri precum Armand Călinescu sau generalul Argeşanu, după cum se poate vedea în fotografia de epocă.