Patriarhul României a sfinţit un centru pentru copii

Ieri, de sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului, Biserica „Sfântul Ioan Rusul“ din cartierul bucureştean Brâncuşi şi-a prăznuit al doilea hram. Cu acest prilej, Patriarhul României a ţinut aici un cuvânt de învăţătură şi a sfinţit Centrul de zi pentru copii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, aflat în apropierea bisericii. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de un numeros sobor de preoţi şi diaconi în demisolul bisericii, întrucât lăcaşul de cult se află în construcţie. 

 

Această parohie a fost înfiinţată la 25 ianuarie 2008 şi, în parteneriat cu Primăria Sectorului 6, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6, s-a ridicat aici un centru de zi pentru 50 de copii cu vârste între 3 şi 7 ani. Aşezământul a fost sfinţit ieri de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. 

 

„Am sfinţit acest centru de zi pentru copii care se află în parohia cu hramurile «Sfântul Ioan Rusul» şi «Acoperământul Maicii Domnului» din cartierul ANL Brâncuşi şi mulţumim lui Dumnezu pentru ajutorul dat. De asemenea, mulţumim tuturor celor prin care harul lui Dumnezu a lucrat: părintelui paroh, preotului cosluijtor, credincioşilor, dar în mod deosebit autorităţilor de la Sectorul 6 care au ajutat la lucrările acestui centru de zi pentru copii, şi dorim ca semn de preţuire şi binecuvântare, fiindcă el poartă hramul «Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena», să vă oferim o icoană cu binecuvântare şi cu doriri de ajutor de la Dumnezeu“, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. 

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit cărţi liturgice şi duhovniceşti parohiei, diplome şi distincţii părintelui paroh Costel Burlacu, pr. coslujitor Costin Dinu, precum şi persoanelor care au contribuit la lucrările ce s-au efectuat la biserică şi la centrul pentru copii. Totodată, în semn de recunoştinţă, preoţii slujitori au dăruit Preafericirii Sale o icoană reprezentându-l pe Sfântul Ioan Rusul şi un coş cu flori. 

În cuvântul de învăţătură pe care l-a ţinut la sfârşitul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a arătat că acoperământul minunat şi strălucitor al Maicii Domnului pe care l-au văzut egumenul Andrei şi ucenicul Epifanie în Biserica Vlaherne (Constantinopol) reprezintă nu un acoperământ de pânză, ci „un acoperământ al luminii harului lui Dumnezeu care se revarsă în Biserică prin ea, ca urmare a faptului că ea se roagă cu multă dragoste milostivă pentru cei care cheamă pe Hristos în ajutor şi-L slăvesc pe Dumnezeu“. 

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că sărbătoarea aceasta ne arată taina Bisericii, fiindcă atunci când omul se roagă, împreună cu el se roagă înaintea Preasfintei Treimi Maica Domnului, sfinţii şi îngerii.  

 

„Această sărbătoare este o sărbătoare a vederii tainei Bisericii în rugăciune. Maica Domnului Oranta sau Rugătoarea reprezintă Biserica în stare de rugăciune şi, prin rugăciunile către Fiul ei, ea primeşte harul care ocroteşte lumea, încât se spune că atât de mare era strălucirea acoperământului ei sau atât de mare este strălucirea, încât abia o priveau cei doi Părinţi. Această sărbătoare a Maicii Domnului s-a răspândit în multe părţi ale lumii ortodoxe, dar mai ales la noi în ultimii 20 de ani, întrucât multe biserici noi, chiar catedrale au acest hram, pentru că lumea simte nevoia ajutorului Maicii Domnului. Într-o vreme de însingurare, de individualism, de multă răceală în credinţă, ca urmare a fenomenului secularizării, care înseamnă înstrăinarea omului de Dumnezeu, de semeni şi de el însuşi, este mare nevoie de comuniune, de iubire milostivă, smerită şi dezinteresată. Or, izvorul acestei iubiri milostive de mamă se află în Maica Domnului, care primeşte harul de la Hristos, de la Preasfânta Treime şi-l revarsă peste Biserica lui Hristos“, a mai arătat Întâistătătorul Bisericii noastre. 

 

Împreună cu sărbătorirea Acoperământului Maicii Domnului au fost cinstiţi ieri şi doi cuvioşi din zona Neamţului: Sfântul Cuvios Iosif de la Bisericani, trăitor în secolul al XV-lea, şi Sfântul Cuvios Chiriac de la Bisericani, trăitor în secolul al XVII-lea. În acest context, Preafericirea Sa a evidenţiat legătura dintre aceşti sfinţi nemţeni şi Părinţii de la Mănăstirea Vlaherne din Constantinopol, cărora datorită privegherii şi rugăciunii neîncetate li s-a arătat Maica Domnului. Deşi la Bisericani, în timpul regimului comunist, stejarul secular în care s-a arătat Maica Domnului sfinţilor nemţeni a fost tăiat, din rânduiala Domnului, pe locul acelui stejar secular a fost ridicată o biserică de zid cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului“.