Patru zile de poveste în tabăra „Dacii liberi“

Emoţii, jocuri, cateheză, drumeţii şi incursiuni fascinante în istoria locului - acestea au fost ingredientele taberei „Dacii liberi“ de la Corni, judeţul Neamţ. 32 de elevi din satele Corni, Bordea şi din câteva familii cu mulţi copii din Piatra Neamţ s-au bucurat, în perioada 29 august - 1 septembrie, de patru zile mai dense şi mai frumoase decât o vacanţă întreagă.

Satul Corni din comuna Bodeşti, judeţul Neamţ, a găzduit, la sfârşit de august, prima ediţie a taberei „Dacii liberi“, un proiect la care părintele Nicolae Capşa visează de ani buni şi pe care acum a reuşit să-l pună în practică. Tabăra a fost gândită după modelul celei organizate de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei la Durău.

Sub deviza „Toţi pentru unul şi unul pentru toţi întru Hristos“, 32 de copii din satele Corni, Bordea, dar şi din Piatra Neamţ au participat la tabăra gratuită organizată de parohie, unde s-au bucurat de activităţi dintre cele mai interesante: tiroliana, tir cu arcul, vânătoarea de comori, drumeţii în câteva puncte cu caracter istoric din apropiere, cateheză, activităţi cu temă muzicală, art-terapie. „Toate aceste activităţi au fost realizate cu sprijinul a patru animatori voluntari, cărora le mulţumim din suflet. Au fost patru zile pline, încărcate de emoţie, de care copiii s-au bucurat din tot sufletul, pentru că nu ar fi avut posibilitatea să meargă într-o tabără niciodată“, explică pr. Nicolae Capşa, parohul de la Corni.

Pe toată perioada, copiii au fost îndrumaţi de câţiva animatori voluntari: Cristina Grosu, psiholog (Târgu Neamţ), s-a ocupat de atelierul de comunicare; Adina Bucur, studentă din Bacău; Cosmin Avârvarei, elev în clasa a XII-a; Mihaela Cojocaru, studentă în Iaşi; Anemona Capşa, coordonatorul taberei. Activităţile au fost organizate în jurul bisericuţei de lemn de la Corni şi al casei parohiale. Copiii au participat la concursuri de tir cu arcul, tiroliană, drumeţii la bisericuţa de lemn - monument istoric, precum şi la Războieni - Valea Albă, locul celebrei bătălii a domnitorului Ştefan cel Mare. Explicaţiile legate de aceste locuri cu o încărcătură istorică deosebită le-au fost oferite de Elena Ciubotaru, arheolog, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Neamţ. „Fiecare zi a început cu rugăciunea de dimineaţă şi s-a încheiat cu rugăciunea de seară. Ne-am dorit să facem cu ei şi cateheză, şi puţină incursiune în istoria locului, dar, mai ales, fiind un sat îmbătrânit (copii avem doar 20 în toată parohia), a fost dorinţa de a-i aduna în jurul unor activităţi care să-i unească şi, în acelaşi timp, să-i educe; am vrut să se joace, să se descopere, să reuşească să comunice altfel, dincolo de teribilismul vârstei lor, şi să se desprindă şi de rutina activităţilor gospodăreşti de la ţară. Pentru noi a fost o performanţă că am reuşit să facem tiroliană la Corni. Tabăra s-a încheiat oficial la Liturghia de duminică (1 septembrie), urmată de premierea copiilor, un spectacol de muzică şi poezie, un splendid foc de tabără şi masa festivă, vizionarea filmului taberei şi un moment artistic susţinut de corul de copii al Parohiei Neguleşti - Piatra Şoimului, coordonaţi de pr. Lucian Mocănaşu. Acest ultim moment a fost un fel de serbare câmpenească, la care au participat toţi oamenii din parohie“, a precizat părintele Nicolae Capşa.

Corni, o vatră de istorie şi spiritualitate

Prima vatră a satului Corni s-a format pe coasta dealului Cetăţuia, celebru pentru una dintre capodoperele culturii cucuteniene - Hora de la Frumuşica - descoperită, în 1942, de fondatorul muzeului din Piatra Neamţ, Constantin Mătasă. În jurul aşezării se află vechi sate răzeşeşti, a căror istorie a fost marcată de vecinătatea cu Valea Albă, celebrul loc de bătălie al domnitorului Ştefan.

La Corni există şi una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din judeţul Neamţ, înscrisă pe lista monumentelor istorice. Lăcaşul poartă hramul „Sfântul Ioan Bogslov“ şi a fost ridicat la 1783, de Ancuţa Sturza, în satul Muncel din ţinutul Romanului. Spre mijlocul secolului al XIX-lea, biserica a fost adusă la Corni de fiicele serdarului Kălinău, boier care deţinea moşia la acea vreme.