Pe 7 iunie 2009, românii îşi vor alege din nou europarlamentarii

Data: 22 Decembrie 2008

▲ Pentru a şaptea oară în istoria de 50 de ani a Parlamentului European (PE), în perioada 4-7 iunie 2009, vor avea loc alegeri directe în toate statele membre ale Uniunii Europene, se arată într-un comunicat al biroului de presă al PE ▲ Românii vor vota pe data de 7 iunie cei 33 de deputaţi europeni ▲

Alegerile de anul viitor pentru Parlamentul European vor avea loc simultan, între 4 şi 7 iunie, în toate cele 27 state membre, oferind celor 375 de milioane de cetăţeni europeni cu drept de vot posibilitatea de a decide asupra politicilor la nivel european. Cetăţenii români vor vota la 7 iunie 33 deputaţi europeni din numărul total de 736 membri ai PE. „Având în vedere că procesul de ratificare al Tratatului de la Lisabona cel mai probabil nu se va încheia până la alegerile europene, baza legală cu privire la componenţa Parlamentului European va fi Tratatul de la Nisa, potrivit căruia numărul membrilor Parlamentului European va fi redus la 736. În urma alegerilor europene din 7 iunie 2009, 33 de locuri vor reveni membrilor români ai Parlamentul European“, menţionează comunicatul PE. În perioada ianuarie 2007-iunie 2009, conform prevederilor din Actul de aderare a României şi Bulgariei la UE, numărul deputaţilor în Parlamentul European este 785, dintre care 35 deputaţi europeni provin din România, aceştia fiind desemnaţi în urma primelor alegeri europene organizate la 25 noiembrie 2007. Numărul de 754 de eurodeputaţi se datorează faptului că la alegerile din iunie 2009 vor candida 99 deputaţi germani, conform prevederilor Tratatului de la Nisa, în timp ce Tratatul de la Lisabona prevede un număr maxim de 751 de membri ai Parlamentului European (750 deputaţi plus preşedintele Parlamentului European). În cadrul prezentării în plenul PE a concluziilor Consiliului European din 11-12 decembrie, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a precizat că, odată cu viitoarea aderare a Croaţiei la UE, care va avea loc probabil în 2010 sau 2011, în funcţie de negocierile de aderare, s-ar putea include în Actul de aderare această depăşire provizorie a plafonului de 751, similar cum s-a procedat cu ocazia aderării Bulgariei şi a României la Uniunea Europeană.