Pe scurt

Dezminţire privind un articol al publicaţiei „Formula AS“

În publicaţia „Formula AS“, nr. 846, din 21-28 noiembrie 2008, a apărut un articol în care se anunţă că s-ar fi pus piatra de temelie a unei mănăstiri româneşti la Eghina, în Grecia, pentru care se solicită donaţii în două conturi. Patriarhia Română dezminte categoric existenţa unei astfel de iniţiative binecuvântate de vrednicul de pomenire părintele patriarh Teoctist, aşa cum, în mod mincinos, se menţionează în respectivul material de presă. Am încercat să îl contactăm pe pretinsul părinte arhimandrit Visarion Dima la numerele de telefon 0764 390 391 şi 0743 764 484 (publicate în Formula AS). Acesta ne-a precizat că aparţine unei aşa-zise „Biserici a românilor de pretutindeni“, apoi şi-a declinat identitatea şi, ulterior, şi-a închis ambele telefoane. Evident, fiind vorba de o escrocherie, atenţionăm opinia publică să nu dea curs solicitării şi cerem publicaţiei „Formula AS“ să dea o dezminţire, adresând totodată rugămintea de a nu mai publica astfel de articole înainte de a verifica veridicitatea informaţiilor. (Biroul de Presă al Patriarhiei Române) Mâine va fi resfinţit paraclisul Mănăstirii Horaiţa Mâine, 29 noiembrie a.c., la Mănăstirea Horaiţa din judeţul Neamţ va avea loc resfinţirea paraclisului cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae“ de către IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. „Paraclisul care urmează a fi resfinţit este situat pe latura nordică a mănăstirii, făcând corp comun cu trapeza, cancelaria şi câteva chilii. A fost construit între anii 1850-1852 de arhim. Ermoghen Buhuşi, ucenicul cuviosului Irinarh Rosetti, considerat al doilea ctitor al mănăstirii, şi sfinţit la 6 decembrie 1852 de arhim. Varnava, stareţ al Mănăstirii Pângăraţi, ca delegat al Mitropoliei Moldovei. În ultimii ani, paraclisul a fost supus unui amplu proces de renovare, iniţiat, împlinit şi desăvârşit de arhim. Petroniu Marin, stareţul mănăstirii. Lucrările de restaurare au demarat în anul 2003 şi s-au încheiat în septembrie 2006. Se impunea o restaurare urgentă datorată prăbuşirii peretului nordic al paraclisului, din cauza lemnului în care se infiltrase apa. Restaurarea a mai cuprins repictarea paraclisului, restaurarea vechii catapetesme (din secolul al XVIII-lea), înlocuirea vechii pardoseli, schimbarea policandrelor şi introducerea unui sistem de încălzire centrală. Au fost restaurate şi strănile vechi (1982), sfânta masă - refăcută, iar lespedea de deasupra ei, iniţial din piatră, a fost înlocuită cu una din marmură“, ne-a declarat ieromonahul Grigorie Stoica, secretar şi ghid al Mănăstirii Horaiţa. (N. OLARU)