Pe scurt

Islanda, ajutată financiar de FMI şi de state membre ale UE

Fondul Monetar Internaţional (FMI), ţările scandinave, Marea Britanie, Olanda şi Polonia pregătesc un împrumut de şase miliarde de dolari destinat Islandei, a anunţat ieri ministerul polonez de Finanţe într-un comunicat, transmite AFP. „Polonia a decis să se alăture consorţiului de ţări care vor oferi un sprijin financiar Islandei. FMI, ţările scandinave, Marea Britanie, Olanda şi Polonia vor face parte probabil din acest consorţiu“, se arată în comunicatul Ministerului polonez de Finanţe. La finele lunii trecute, prim-ministru islandez, Geir Haarde, a estimat că Islanda ar avea nevoie de alte patru miliarde de dolari, pe lângă cele două miliarde de dolari convenite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), pentru a putea finanţa măsurile de stabilizare a economiei. Islanda a devenit prima ţară occidentală care recurge la ajutorul FMI, după Marea Britanie în 1976, atunci când a solicitat în mod oficial Fondului un ajutor de urgenţă în valoare de două miliarde de dolari pentru a putea depăşi criza financiară care a paralizat sistemul bancar şi piaţa valutară. Islanda va putea trage 830 de milioane de dolari imediat ce boardul de la Washington aprobă acordul. Conform băncii centrale, PIB-ul Islandei se va contracta cu 8% anul viitor şi cu 2% în 2010. De asemenea, inflaţia ar urma să ajungă la 23% la începutul lui 2009, de la o rată anuală de 15,9% în luna octombrie. Agricultura europeană trebuie să ţină cont de tendinţele pieţei Deputaţi europeni şi naţionali s-au reunit la Bruxelles pe 3 şi 4 noiembrie 2008 pentru a discuta despre provocările cărora trebuie să le facă faţă politica agricolă comună a Uniunii Europene. Aceştia s-au concentrat asupra „stării de sănătate“ a politicii agricole comune şi la viitorul acesteia după 2013. Sprijinul direct către fermieri şi reglementarea pieţei în viitor au fost subiectele principale abordate de participanţi, care au pus accentul pe riscurile asociate cu o piaţă mai deschisă, globalizată. „Scopul nostru trebuie să fie o agricultură productivă, foarte performantă, orientată spre viitor, care să păstreze zonele rurale“, a susţinut preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering. Comisarul european pentru Agricultură, Mariann Fischer Boel, a menţionat trei puncte importante în verificarea „stării de sănătate“ a politicii agricole comune, respectiv capacitatea agriculturii europene de a reacţiona robust la semnalele pieţei - în special când acestea spun că lumea are nevoie de mai multă hrană-, necesitatea unui sprijin adecvat pentru fermieri, astfel încât crizele să nu devină dezastre pentru baza de producţie agricolă şi reacţia UE la provocările actuale, precum schimbarea climatică. „Trebuie să reţinem lecţiile pe care ni le-a dat criza financiară şi să reacţionăm împreună cu restul lumii în abordarea provocării alimentare“, a spus în timpul dezbaterii ministrul francez al Agriculturii, Michel Barnier, care a susţinut crearea unui parteneriat global pentru alimente şi agricultură.