Pe scurt

Producţia de lapte a crescut cu 27% în septembrie

Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare din exploataţii agricole şi centre de colectare a scăzut în septembrie cu 4,4% (4.221 tone), faţă de luna august şi cu 9,4% (9.565 tone) faţă de luna septembrie 2007, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Deşi cantitatea de lapte de vacă colectată în septembrie 2008 a scăzut, produsele lactate proaspete (laptele de consum şi laptele acidulat) au crescut cantitativ datorită cererii mai mari pe piaţă comparativ cu luna anterioară odată cu începerea noului an şcolar, scăzând însă producţia de brânzeturi. Potrivit INS, cantitatea de lapte de consum a crescut cu 3.747 tone (28,1%) în luna septembrie 2008 faţă de luna precedentă. Producţia de smântână de consum a avut, de asemenea, o tendinţă ascendentă, de la 3.858 tone în august 2008 la 4.264 tone în septembrie 2008, aceasta însemnând o creştere cu 406 tone (10,5%). Şi producţia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele) a crescut în septembrie 2008, faţă de august, cu 754 tone (6,6%), iar cea de unt a înregistrat o creştere cu 167 tone (27,2%) în perioada menţionată. Imigranţii români deţin 1.500 de firme în Europa Imigranţii români deţin peste 1.500 de firme în oraşul italian Milano, ocupând primul loc între cetăţenii UE la acest capitol, deşi dintre străini sunt devansaţi de egipteni şi chinezi, potrivit unui raport al Camerei regionale de Comerţ, citat de pagina online a agenţiei APcom. Cele 17.160 de firme ale străinilor din oraşul şi provincia Milano (14,1% din totalul companiilor din regiune) au creat peste 20.000 de locuri de muncă. Imigranţii egipteni deţin 4.344 de companii, chinezii 2.729, iar românii 1.514. De altfel, numărul firmelor înregistrate de români a cunoscut cea mai mare amploare, crescând cu 40% în ultimul an. Peste 30% dintre firmele străine din Milano desfăşoară activităţi comerciale, iar 28,6% sunt implicate în construcţii. Bechtel a făcut greşeli de proiectare la autostrada Transilvania Bechtel a făcut greşeli de proiectare şi execuţie pe tronsonul Câmpia Turzii-Gilău al autostrăzii Transilvania, ceea ce a determinat alunecări de teren pe un segment de 36 de kilometri, potrivit rezultatelor unui control efectuat de consultantul EGIS Scetauroute la solicitarea CNADNR. „Bechtel a avut abateri în execuţia lucrării, afectând calitatea lucrărilor, însă greşelile sunt remediabile şi nu vor duce la întârzieri“, a declarat, joi, directorul de comunicare al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Ştefan Szobotka. Alte abateri rezultate în urma analizei au fost ignorarea de către proiectant a recomandărilor din studiile geotehnice şi interpretarea eronată a datelor din forajele geologice. Szobotka a menţionat că Bechtel va suporta toate costurile cu reparaţiile, întrucât CNADNR nu are nici o obligaţie contractuală în achitarea contravalorii prejudiciului. El nu a făcut o estimare a pagubelor.