Pe scurt

Academia Română sărbătoreşte „500 de ani de tipar românesc“

Academia Română marchează luni, 10 noiembrie, prin intermediul unei sesiuni festive şi al unei expoziţii, împlinirea a „500 de ani de tipar românesc“. Manifestările, la care sunt aşteptate personalităţi importante şi nume ale filologiei româneşti, printre care şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, sunt organizate, de instituţiile gazdă: Academia Română şi Biblioteca Academiei, în colaborare cu Patriarhia, conform Agerpres. Despre „Sfânta Liturghie - izvor de viaţă sfântă şi lumină veşnică“, „Patrimoniul spiritual naţional, Târgovişte - capitala tiparului românesc - 500 de ani de la tipărirea Liturghierului lui Macarie (1508)“, „Civilizaţia Ţării Româneşti la 1500“, „De la Liturghierul lui Macarie la Liturghierul românesc“, „Cinci veacuri de tipar pe pământ românesc. Din truda smeritului ieromonah Macarie“, „Epilogurile celor trei cărţi tipărite de ieromonahul Macarie (1508-1512)“ vor conferenţia Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, acad. Eugen Simion, prof. dr. Nifon, Arhiepiscop şi Mitropolit de Târgovişte, acad. Răzvan Theodorescu ş.a. Expoziţie de gravură la Muzeul Cotroceni La Muzeul Naţional Cotroceni se deschide astăzi o expoziţie de gravură şi de carte-obiect, cu lucrări ale studenţilor de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Secţia grafică, clasa lect. univ. dr. Anca Boeriu şi clasa lect. univ. dr. Florin Stoiciu, realizate ca ilustraţii la operele lui William Shakespeare şi ale lui Mircea Cărtărescu. Expoziţia va fi completată, timp de două zile, de un woorkshop, constând într-o demonstraţie concretă a felului în care este imprimată o placă de metal, studenţii Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti având astfel, pentru prima dată, prilejul de a desena în câteva spaţii ale Administraţiei Prezidenţiale. Proiectul, iniţiat de Muzeul Naţional Cotroceni şi Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, are ca scop readucerea imaginii gravate în peisajul artistic contemporan, pornind de la interesul pentru gravură al studenţilor, pe de o parte, şi de la lipsa de vizibilitate a posibilităţilor artistice caracteristice acestei tehnici, manifestată prin lipsa expoziţiilor de gravură, pe de altă parte, conform Agerpres. Halebarda, vedeta lunii la Muzeul Alexandria Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Judeţean din municipiul Alexandria este halebarda, armă medievală de infanterie. Folosită îndeosebi împotriva şarjelor de cavalerie, dar şi în situaţii de luptă corp la corp, halebarda este prevăzută pe o parte cu o secure, iar pe partea opusă cu un cârlig pentru agăţarea şi doborârea de pe cal a inamicului. Vârful masiv şi ascuţit, gen suliţă, pătrundea cu uşurinţă printre plăcile armurii şi străpungea reţeaua de zale. În zilele noastre, halebardele pot fi observate în dotarea Gărzii Elveţiene a Cetăţii Vaticanului. Iniţiativa Muzeului Judeţean din Alexandria de a prezenta lunar un exponat deosebit din patrimoniul propriu s-a materializat cu punerea în valoare, în acest fel, a carului solar de la Bujoru, pandantivului de aur de la Vităneşti sau a „Ekstrucţiei“ (Constituţia) Alexandriei.