Pe scurt

Chiriile încep să scadă

În octombrie se înregistrează preţuri cu până la 10% mai mici, la chirii, în condiţiile în care oferta de locuinţe este generoasă, iar proprietarii sunt deschişi negocierilor. Tendinţa o urmează pe cea a vânzărilor, deoarece numărul clienţilor s-a redus semnificativ. După ce valul de cereri cauzat de venirea studenţilor s-a mai estompat, şi piaţa chiriilor intră în letargie. Specialiştii spun că principalii clienţi sunt acum firmele, care caută locuinţe cu trei-patru camere. Pentru că apartamentele vechi s-au ieftinit cu până la 20% în ultimele şase luni, proprietarii au ales să-şi ofere locuinţele spre închiriere. Astfel, clienţii au avut de ales din mai multe oferte. Potrivit unui studiu al anunţuriparticulari.ro, în decursul unui an, numărul ofertelor a crescut cu 52% pentru apartamentele cu 2 camere şi cu 28% pentru garsoniere. „Creşteri de peste 66% au înregistrat ofertele pentru apartamentele cu trei camere, în timp ce procentul-record, de 73%, a fost deţinut de unităţile locative cu 4 camere“, se arată în raport. Viitorii chiriaşi au profitat din plin de această situaţie. Astfel că unele chirii au scăzut simţitor. Deţinătorii imobilelor au fost dispuşi la compromisuri. Ei nu doar că au lăsat la preţ, ci şi la pretenţii - au acceptat să primească banii doar pe două luni, nu pe trei, cu o lună garanţie. România: puţini angajaţi şi mulţi pensionari În plin scandal de majorare a salariilor, o statistică vine să arate încă o dată că din ce în ce mai puţini români muncesc pentru din ce în ce mai mulţi pensionari. În ţară, majoritatea românilor de peste 50 de ani s-au lăsat de muncă, la această vârstă mai fiind activi doar 40%. În Suedia, de exemplu, acest procent este de 70%. România a demarat în anul 2000 un program pentru prelungirea vârstei de pensionare, însă rezultatele nu sunt vizibile, din moment ce mii de persoane se pensionează anual, înainte de vreme. În România sunt peste 122.000 de pensionaţi anticipat şi numărul lor creşte. Statisticile arată că, până în anul 2050, unu din trei cetăţeni europeni va avea mai mult de 65 de ani. Acum, unu din şase a depăşit această vârstă. De aceea, menţinerea în câmpul muncii până la o vârstă înaintată are rolul de a spori competitivitatea economică şi a uşura sistemele de protecţie socială şi de pensii. Specialiştii de la Bruxelles au recomandat tuturor statelor membre să încurajeze angajarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani. România este a cincea de la coadă, cu mai puţin de 60 de procente din populaţia angajată - 58,8%. Mai prost decât noi stau Italia (58,7%), Ungaria (57,3 la sută), Polonia (57%) şi Malta (55,7%). La Consiliul European de la Lisabona, din anul 2000, s-a stabilit ca, după zece ani, procentul angajaţilor de pe teritoriul UE să ajungă la 70 de procente din populaţie. În unele state, această ţintă a fost deja atinsă şi chiar depăşită.