Pe scurt

Turcia cere eradicarea PKK din România

Turcia i-a cerut României să ia măsurile necesare stopării activităţii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) pe teritoriul românesc, informează cotidianul „Turkish Daily News“. „O organizaţie afiliată PKK-ului, numită KOBAL, este activă în Bucureşti. Luarea unor măsuri preventive împotriva acesteia este de dorit“, a spus preşedintele Parlamentului turc, Koksal Toptan, după întâlnirea de vineri la Ankara, cu omologului său român, Bogdan Olteanu. PKK are numeroase legături în mai multe ţări europene, făcând trafic ilegal cu droguri şi fiinţe umane pentru a-şi putea susţine financiar lupta naţională, dar considerată de Turcia ca fiind teroristă. Pe de altă parte, Toptan a subliniat faptul că Turcia şi România sunt membre ale NATO, între cele două ţări neexistând probleme de ordin politic, şi a solicitat sprijinul României pentru candidatura Turciei la aderarea la Uniunea Europeană. Pakistan: generalul Musharraf dizolvă Parlamentul Parlamentul pakistanez va fi dizolvat joi, a anunţat preşedintele Pakistanului, Pervez Musharraf. Ieri, şeful statului pakistanez a precizat că alegerile legislative vor avea loc înainte de 9 ianuarie şi a promis din nou că va renunţa la funcţia de comandant suprem al forţelor armate, dacă va fi reales. Dizolvarea Parlamentului este un nou act de forţă al liderului de la Islamabad, la doar o săptămână după ce a suspendat Constituţia ţării şi a declarat starea de urgenţă. În acelaşi timp, 3 jurnalişti ai cotidianului britanic „The Daily Telegraph“ au fost somaţi de Guvern să părăsească Pakistanul în decurs de trei zile, pentru că au scris „cuvinte grosolane şi injurioase“ la adresa puterii pakistaneze. Decizia vine după ce mai mulţi jurnalişti au organizat sâmbătă, la Islamabad, o manifestaţie împotriva instaurării stării de urgenţă, la care a participat şi fostul premier pakistanez Benazir Bhutto. De la instaurarea stării de urgenţă, sâmbăta trecută, guvernul a interzis orice informaţie de presă care îl „defăimează“ pe generalul Musharraf, guvernul său sau forţele armate. Încălcarea acestor reguli poate fi pedepsită cu până la 3 ani de închisoare sau cu amendă de 167.000 de dolari. Musulmanii britanici nu suportă suspiciunile de terorism Liderul Consiliului Musulmanilor din Marea Britanie s-a plâns de ceea ce el consideră a fi „o discuţie disproporţionat de amplă“ în legătură cu musulmanii. Într-un interviu acordat cotidianului britanic „The Daily Telegraph“, Mohammed Abdul Bari a citat Germania anilor â30 ca un exemplu al felului în care minţile britanicilor ar putea fi otrăvite cu prejudecăţi împotriva unei comunităţi întregi. Comentariile lui Bari vin la sfârşitul unei săptămâni în care guvernul a schiţat noile sale propuneri în domeniul antiterorismului, iar şeful serviciilor secrete interne a avertizat asupra pericolelor reprezentate de extremişti. Bari crede însă că musulmanii sunt prea des priviţi într-o lumină negativă ceea ce face ca întreaga comunitate să se simtă vulnerabilă. Răspunzând acestor critici, ministerul de interne britanic a spus că măsurile antiteroriste nu ţintesc o rasă sau o religie anume şi că guvernul va continua să colaboreze cu comunităţile musulmane în sensul integrării sociale.