Pe scurt

Iranul îşi accelerează programul nuclear

Preşedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, a declarat că ţara lui are acum peste 3.000 de instalaţii de îmbogăţire a uraniului - un obiectiv intermediar pe care spune că şi-l propusese pentru programul nuclear. Ahmadinejad afirmă că Iranul îşi va continua activităţile din sectorul nuclear, în ciuda rezoluţiilor Naţiunilor Unite, care cer oprirea lor. Liderul de la Teheran se laudă că în fiecare săptămână o nouă centrifugă de îmbogăţire a uraniului este instalată. El a adăugat că puterile lumii se aşteptau ca Iranul să dea înapoi după fiecare rezoluţie adoptată de Consiliul de Securitate, potrivnică programului său nuclear, însă că, de fapt, după fiecare rezoluţie, poporul iranian a prezentat o nouă realizare în acest domeniu. Punerea în funcţiune a celor peste 3.000 de instalaţii este considerată de Iran un obiectiv intermediar, pe care a sperat că îl va atinge în luna martie a anului viitor, ca parte a procesului de dezvoltare a programului nuclear. Instalaţiile centrifuge sunt folosite pentru îmbogăţirea uraniului până la nivelul în care acesta poate fi folosit drept combustibil în centralele electrice, dar şi la fabricarea armelor nucleare. Rusia nu negociază independenţa Kosovo Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat ieri că desfăşurarea scutului american antirachetă în Europa şi problema statutului final al provinciei sârbe Kosovo constituie pentru Moscova „linii roşii“ care nu pot fi negociate. „În pofida politicii de non-confruntare a Rusiei, există ceea ce numim linii roşii, ce reprezintă o ameninţare reală pentru securitatea noastră naţională sau pentru ordinea internaţională“, a afirmat şeful diplomaţiei ruse într-un discurs rostit în faţa studenţilor la Universitatea Moscova. „Între aceste chestiuni se numără proiectul instalării de baze antirachetă în Europa centrală şi problema Kosovo“, a notat Lavrov. Ministrul rus de externe a subliniat în acest context că „Rusia nu se târguieşte, şi partenerii săi internaţionali trebuie să înţeleagă acest lucru“. Ex-preşedintele PE se îndoieşte de viitorul Europei Uniunea Europeană este prea mare şi prea diversă pentru a putea sprijini proiectele politice comune necesare pentru a supravieţui, a declarat fostul preşedinte al Parlamentului European, Joseph Borrell. În cadrul unui discurs rostit la Universitatea Internaţională „Menendez Pelayo“ din Santander, Spania, socialistul Joseph Borrell a estimat că „suferim de o criză de diversitate şi dezvoltare“. „Suntem mulţi şi cu multe viziuni diferite asupra lumii, aşa încât voinţa noastră nu este unanimă, iar proiectul politic trebuie încă definit“, a afirmat Borrell, citat de presa spaniolă. În opinia sa, Uniunii Europene îi lipseşte un proiect politic comun, ceea ce ridică întrebarea: „pentru ce suntem uniţi?“. „Singure, ţările europene sunt neputincioase. Dacă vrem să supravieţuim trebuie să fim uniţi“, a avertizat Joseph Borrell, care a deţinut preşedinţia Parlamentului European în perioada iulie 2004- ianuarie 2007.