Pe scurt

Pakistanul încearcă să-şi democratizeze dictatura

Fostul prim-ministru al Pakistanului, doamna Benazir Bhutto, a declarat că se va întoarce în ţară foarte curând, chiar dacă nu a ajuns la o înţelegere de împărţire a puterii cu preşedintele Pervez Musharraf. Bhutto a început negocieri la începutul anului privind posibiliatea revenirii în funcţia de premier, dar numai cu condiţia susţinerii actualului preşedinte pentru un nou mandat. Condiţia pe care a pus-o însă a fost ca preşedintele să renunţe la poziţia de comandant al armatei. Mai mult, fostul prim-ministru vrea ca preşedintele să renunţe la dreptul de a dizolva parlamentul. Doamna Bhutto a spus că îşi va anunţa data întoarcerii în ţară pe 14 septembrie, în vreme ce un alt fost premier, Nawaz Sharif, a anunţat că se întoarce în Pakistan pentru a candida împotriva lui Pervez Musharraf. Situaţia politică din Pakistan, ţară cu armament nuclear, este de o importanţă capitală pentru Statele Unite. Regimul militar de la Islamabad, deşi nedemocratic, este un susţinător a luptei antiteroriste şi o pavăză în calea ajungerii la putere a islamiştilor radicali. Masacrul de la Beslan - 3 ani de controverse În Rusia au fost comemorate victimele crizei ostatecilor de la Beslan din septembrie 2004, în care au fost ucise cel puţin 331 de persoane, mai mult de jumătate dintre ele copii. Circa 3.000 de oameni, cu flori şi lumânări în mâini, s-au adunat la ruinele şcolii din localitatea situată în Osetia de nord, din sudul Federaţiei Ruse. Asediul, care a durat trei zile, a fost cel mai devastator atac al rebelilor proceceni asupra unor civili în Rusia. O parte a rudelor victimelor acuză Kremlinul de ascunderea adevărului despre evenimentele din 2004. O comisie parlamentară a conchis că la atac au luat parte 32 de militanţi şi că ei au fost cei care au declanşat seria de explozii în interiorul şcolii. Raportul a respins afirmaţiile unora dintre rudele victimelor care afirmaseră că forţele de securitate au atacat în mod deliberat şcoala pentru a-i scoate afară pe rebeli. Concluziile comisiei sunt însă contrazise de versiunea investigatorului rus Iuri Saveliev. El afirmase că grenadele aruncate de forţele de securitate au declanşat probabil baia de sânge, spunând că dispozitivele explozive instalate de rebeli nu au explodat deloc. Multe dintre rude dau vina pe operaţiunea eşuată de salvare a forţelor de securitate pentru declanşarea incendiului care a mistuit şcoala. Nemţii declară război total fumatului Începând de sâmbătă, 1 septembrie, în toată Germania se interzice fumatul în gări, trenuri şi în clădirile oficiale. Legea pentru protecţia faţă de efectele nocive ale fumatului pasiv permite însă ca, în 330 de gări foarte circulate, pasagerii să aibă voie să fumeze în spaţii special amenajate. În urma acestei legi, vor dispărea compartimentele pentru fumători din trenuri. În cazul încălcării flagrante a reglementării, pot urma amenzi de până la 1.000 de euro. Interdicţiile de a fuma la restaurant sunt în continuare de competenţa guvernelor de land. Totodată, a crescut şi vârsta de la care tinerii pot cumpăra articole de tutungerie, de la 16 la 18 ani.