Pe scurt

România este al treilea mare producător de porumb din UE

România, al treilea mare producător de porumb al blocului comunitar, după Franţa şi Italia, a alocat, în acest an, cea mai mare suprafaţă din UE pentru această cultură, de 2,5 milioane de hectare, nivel în scădere cu 0,6% faţă de 2006, potrivit biroului european de statistică, Eurostat. Producţia de porumb a UE va atinge 60,3 milioane de tone în acest an, comparativ cu 55,9 milioane de tone în 2006, se arată într-un raport al Eurostat. Pe de altă parte, România a triplat, în acest an, suprafaţa cultivată cu rapiţă, la 349.000 hectare, de la 110.000 de hectare în 2006, plasându-se pe locul cinci în UE, în funcţie de terenurile alocate acestei culturi. Rapiţa este a patra cultură din UE, luând în calcul suprafaţa alocată, după grâu, porumb şi orz. Creşterea preţului petrolului şi strategia de încurajare a consumului de biocombustibili, precum biodieselul, au condus la majorarea cu 31,5% a suprafeţei acestei culturi, comparativ cu media înregistrată în perioada 2002-2006, respectiv cu 13,6%, faţă de nivelul din 2006, la peste şase milioane de hectare. În ceea ce priveşte orzul, România a majorat cu 12% suprafaţa cultivată, la 371.000 de hectare. Statele membre UE vor înregistra, în acest an, o producţie de cereale de 280,8 milioane de tone, în creştere cu 5,2% faţă de cantitatea aferentă anului 2006, estimează Eurostat. „Estimările referitoare la producţie şi randamente vor fi revizuite, probabil, în scădere, pe fondul condiţiilor meteorologice dificile din unele state membre, care afectează, în principal, culturile de porumb“, se mai spune în raport. Resursele de ţiţei şi gaze ale României mai ajung doar pentru 14 ani Resursele de ţiţei şi gaze ale României mai ajung pentru 14, respectiv 15 ani, se arată în raportul intitulat „Strategia energetică a României în perioada 2007-2020“, întocmit de Ministerul Economiei şi Finanţelor. Cifrele sunt îngrijorătoare, însă autorii raportului susţin că dezvoltarea tehnologică va duce la descoperirea unor noi zăcăminte. În raportul întocmit de Ministerul Economiei şi Finanţelor se arată că zăcămintele de gaze şi hidrocarburi sunt limitate. Astfel, rezervele actuale de ţiţei sunt de aproximativ 74 de milioane de tone, în timp ce rezervele de gaze ajung aproape la 185 de miliarde de metri cubi. În ceea ce priveşte producţia de ţiţei, aceasta a scăzut de la circa 15 milioane de tone în 1976, la doar 5 milioane anul trecut. O situaţie similară se înregistrează şi în producţia de gaze, care, potrivit raportului, se află în declin. O soluţie pentru redresarea situaţiei ar fi dezvoltarea tehnologică care ar duce la descoperirea de noi zăcăminte, dar şi modernizarea infrastructurii deja existente. După cum susţin autorii raportului, starea tehnică a instalaţiilor lasă de dorit în acest moment. Astfel, circa 80% din grupurile termoenergetice din România şi-au depăşit durata de viaţă normală şi, în plus, nici nu sunt echipate cu instalaţii performante pentru reducerea poluării, aşa cum cer normele Uniunii Europene.