Pelerinaj în patria Sfântului Constantin cel Mare

Credincioşi ai Parohiei Şerban Vodă - Protoieria III Capitală şi din alte parohii au participat în perioada 13-19 mai la un pelerinaj organizat prin Agenţia de pelerinaj Basilica Travel, la locul în care s-a născut Sfântul Mare Împărat Constantin. De asemenea, pelerinii români au vizitat şi o ctitorie a unui domnitor român.

Între obiectivele pelerinajului s-au aflat Catedrala „Sfântul Sava“ din Belgrad, Biserica „Sfântul Marcu“, Mănăstirea Racoviça, ctitorie a domnitorului Radu I Basarab, fortăreaţa Kalemegdan, oraşul Niş, localitatea natală a Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Preot însoţitor delegat a fost pr. protoiereu Pompiliu Dinu, al Protoieriei III Capitală, care a precizat că timp de o săptămână în autocar s-a făcut studiu biblic al Noului Testament, s-au ţinut ore de istorie bisericească universală, de istorie a Bisericii române, s-au vizualizat hărţi, dar şi activităţi de destindere, totul pentru ca fiecare pelerin să înţeleagă „frumuseţea de taină şi înţelesul duhovnicesc al călătoriei, precum şi mesajul transmis de străbuni, prin vestigiile istorice, dar care ne îndeamnă să conştientizăm rostul şi chemarea noastră în vremurile şi în locurile în care trăim“. Trecerea spre Serbia s-a făcut pe la Cazanele Dunării, pe lângă chipul lui Burebista, apoi, dincolo de Dunăre, prin satele de aromâni din Banatul sârbesc, până ce s-a ajuns la Belgrad. „În vechea cetate romană Singidunum, azi Belgrad, am început vizita noastră la Catedrala «Sfântul Sava», aflată în construcţie, care are o istorie la fel de zbuciumată ca şi istoria Catedralei Mântuirii Neamului din Bucureşti. A fost zidită în cinstea Sfântului Sava, apostol al sârbilor, fiu de împărat, care s-a călugărit în Sfântul Munte şi s-a întors să-i creştineze pe sârbi. Drept recunoştinţă, poporul sârb, pe locul unde turcii lui Sinan Paşa i-au ars sfintele moaşte, i-a ridicat una din cele mai frumoase şi mai mari biserici europene. Temelia a fost pusă la 10 mai 1939, dar izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a întrerupt lucrările. Abia în anul 2000 s-au reluat lucrările de zidire a catedralei, lăcaş cu o capacitate de 10 mii de oameni, în cafasul căreia încap 800 de corişti, având 45 de clopote, toate vestind slava lui Dumnezeu. După vizitarea acestui obiectiv, toţi pelerinii şi-au dat seama cât de importantă este pentru noi Catedrala Mântuirii Neamului, la care lucrează întregul neam românesc. Ea va vorbi despre sufletul românesc, despre credinţa lui, şi mai ales va fi un semn al recunoştinţei noastre faţă de Dumnezeu, care ne-a ajutat să trecem peste atâtea greutăţi şi să nu pierim ca alte neamuri“, a precizat pr. protoiereu Pompiliu Dinu.

Pelerinajul a continuat la Biserica Sfântului Marcu, ctitorie a marelui cneaz Dusan, la Catedrala patriarhală a Serbiei, Biserica Trandafirilor, fortăreaţa Kalemegdan, Biserica Petca, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului“, biserică în care au stat moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi înainte de a fi luate şi duse la Constantinopol de către Soliman Magnificul; la Mănăstirea Racoviça, aflată în apropierea Belgradului, ctitorie a domnului român Radu I Basarab, zidită între anii 1377 şi 1383 şi susţinută, mai târziu, prin donaţiile Sfântului Martir Voievod Constantin Brâncoveanu; la mormântul vrednicului de pomenire patriarh Pavle, şi în oraşul Niş, localitatea natală a Sfântului Mare Împărat Constantin.

„Am fost la Niş, în semn de recunoştinţă faţă de marele împărat Constantin, care a purtat de grijă şi ţării noastre, trimiţând misionari şi dincolo de Dunăre. Ne-am îndreptat apoi spre Caricin Grad, lângă oraşul Lebane, locul de naştere al împăratului Justinian cel Mare, unde acesta a construit cetatea Justiniana Prima. Aici am aflat turnul de la Cele Kula, ridicat în 1809, care are încastrate pe cele patru laturi o parte din craniile eroilor căzuţi în bătălia de la Cegar. În nici un colţ al lumii nu s-a construit un monument de asemenea cruzime. Nu poţi uita Cele Kula şi actele de eroism ale acestui popor. Avem şi noi, românii, martiri, eroi şi sfinţi ca cei de la Războieni, Cetatea Albă, Călugăreni, Smârdan, Mărăşti, Mărăşeşti sau Oituz. Dar parcă i-am ascuns în adâncul nepătruns,  într-un mister de taină - sârbii prea i-au scos pe faţă, prea le-au expus durerea, jertfa şi spaima unui sfârşit dătător de libertate şi continuitate ortodoxă pe aceste meleaguri! Şi eroii lor, ca şi ai noştri, au avut aceeaşi motivaţie, aceeaşi ţintă şi aceeaşi luptă. Veşnică să le fie pomenirea!“, a mai spus pr. protoiereu Pompiliu Dinu.

Pelerinajul a continuat în Macedonia, o ţară plină de vestigii istorice, aflată pe cuprinsul regiunii văii râului Vardar.