Pelerinaj la Sfântul Ioanichie cel Nou

Credincioşii Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului l-au cinstit marţi, 26 iulie, pe Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel. Cu acest prilej, Înalt Preasfinţitul Părinte Calinic, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă, în biserica de lemn ridicată în stil maramureşean.

Construit foarte aproape de biserica rupestră, sfântul lăcaş monahal a fost sfinţit în anul 2004 şi a devenit foarte repede un loc de pelerinaj pentru mulţi credincioşi care vin să se închine la moaştele Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel. Evenimentul de marţi a fost unul deosebit deoarece Înalt Preasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic a oficiat şi slujba de sfinţire a picturii bisericii de lemn, construită în stil maramureşean. În cel de-al doilea an de la proclamarea canonizării Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel, chiriarhul Eparhiei Argeşului şi Muscelului a amintit în cuvântul de învăţătură de vrednicia şi ostenelile monahului muscelean. "Când se făceau cercetări în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cu privire la numele pe care trebuie să-l primească acest sfânt cuvios muscelean, având în vedere că în calendar avem foarte mulţi sfinţi Ioanichie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că cel mai potrivit ar fi să-i spunem "Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel". Toţi membrii Sfântului Sinod s-au bucurat de această alegere, iar personal mărturisesc că am fost fericit că s-a găsit această numire care va rămâne pentru totdeauna în istoria sfinţilor români şi nu numai. Unic ca şi ceilalţi sfinţi, straşnic în credinţă, cu o harismă deosebită a ascetismului, a rugăciunii neîntrerupte, a supunerii la cele mai aspre canoane, prin viaţa lui sfântă ne-a rămas nouă dar de mare preţ de la Bunul Dumnezeu care este minunat întru sfinţii Săi. Sunt foarte sigur că rugăciunile lui sunt ascultate şi că toate cererile pe care le-aţi ridicat către cer prin Sfântul Cuvios Ioanichie vor fi împlinite", a spus Înalt Preasfinţia Sa. Loc de refugiu duhovnicesc al domnilor români Cunoscută cu denumirea de "Schitul Cetăţuia Negru Vodă", mănăstirea este construită în vârful unei creste stâncoase, la o altitudine de 881 de metri, pe malul stâng al râului Dâmboviţa. În acest lăcaş cu numele Cetăţuia lui Negru Vodă şi-au găsit refugiul şi liniştea duhovnicească, laolaltă cu sihaştrii, Nicolae Alexandru Voievod, Ioan Radu Negru Voievod, Vladislav Vlaicu, Vlad Ţepes, Mihai Viteazul, Matei Basarab la 1634, Constantin Şerban Vodă la 1658, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu la 1690, din a cărui poruncă s-a pictat cel de-al doilea strat în biserica din stâncă, stolnicul Constantin Cantacuzino, la 1775, primul rege al României, Carol I, care a vizitat în câteva rânduri ruinele vechii cetăţi. În anul 1992, Schitul Cetăţuia a fost ridicat la rangul de mănăstire, iar din anul 1993 acesta aparţine Eparhiei Argeşului şi Muscelului. După anul 1990, moaştele Sfântului Cuvios Ioanichie schimonahul au fost aşezate în biserica mare a Mănăstirii Cetăţuia. Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou este considerat ocrotitor al familiilor şi un mijlocitor al acelora care nu pot avea copii. Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel a fost canonizat în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din zilele de 18-19 iunie 2009. Atunci s-a aprobat ca ziua de prăznuire a acestuia să fie 26 iulie. Proclamarea canonizării sfântului a avut loc pe 26 septembrie 2009, odată cu ridicarea Eparhiei Argeşului şi Muscelului la rangul de arhiepiscopie.