Pentru România este esenţială stimularea muncii
Specialiştii cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare afirmă că pentru o creştere economică sustenabilă este necesară, înainte de toate, adoptarea de măsuri precum reducerea CAS, care să stimuleze munca, urmată firesc de cele pentru stimularea consumului, precum reducereaTVA.
Economiştii atrag atenţia asupra faptului că pentru a asigura un echilibru în economie măsurile de relaxare fiscală anunţate de autorităţi trebuie să fie însoţite şi de alţi stimuli, astfel încât să fie încurajată, înainte de toate, munca, şi mai apoi consumul. Astfel, în opinia preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, prezent la conferinţa organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) cu tema „Aderarea României la Zona EURO - paşii până să intrăm, la ce să ne aşteptăm“, un prim pas al relaxării fiscale trebuie să fie reducerea CAS, urmată de scăderi de TVA şi accize. „Putem avea o creştere economică de 4%-5% un an, poate doi, dar trebuie să avem o creştere sustenabilă, pentru că dacă forţăm motoarele ajungem de unde am plecat: deficite de cont curent, presiuni inflaţioniste, dezechilibre acumulate în economie. (…) Reducerile de taxe indirecte, TVA şi accize se văd mai degrabă pe cerere, or, noi, pentru a avea creştere economică sustenabilă, avem nevoie în primul rând de stimuli şi pe partea de ofertă. (...) Dacă aş fi decident, m-aş gândi că are sens mai degrabă, ca secvenţialitate, să introduc stimuli pe partea de ofertă, CAS, urmaţi şi de stimuli pe partea de cerere“, a explicat preşedintele Consiliului Fiscal, citat de Agerpres.
În opinia sa, prin reducerea TVA cu şase puncte procentuale în doi ani şi a accizelor cu 20%, măsuri prevăzute în proiectul de Cod Fiscal, fără stimuli pentru partea de ofertă, se poate reveni la un exces de cerere care să alimenteze, din nou, dezechilibre în economie.
În cadrul conferinţei, în acelaşi ton a vorbit şi economistul-şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, care a afirmat că „românii trebuie să înţeleagă că, dacă vor să trăiască precum nemţii, trebuie să muncească la fel ca ei. (…) Aderarea la Zona Euro este legată de creşterea economică, iar aceasta nu poate fi obţinută prin relaxare fiscală şi monetară“. Referitor la adoptarea monedei unice europene, Valentin Lazea a precizat că decizia ar trebui luată în urma unei analize cost-beneficiu, nu pentru că este „la modă“. În opinia sa, ţara noastră are nevoie de o perioadă de minimum şase ani cu creştere economică de două puncte procentuale peste media din Zona Euro pentru a atinge nivelul PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare din statele cele mai sărace care au aderat la Zona Euro, respectiv 60% din media UE, la finele anului trecut indicatorul situându-se la 54% din media UE.
Pentru a adera la Zona Euro în 2019, obiectiv anunţat de autorităţi încă de anul trecut, ţara noastră trebuie să intre în mecanismul ratelor de schimb (ERM-2), iar, după cum avertizează economiştul-şef al BNR, odată cu intrarea în Zona Euro reformele structurale nu mai pot fi relaxate niciodată. „Un Guvern care doreşte să promoveze serios reforme structurale trebuie să îndeplinească trei condiţii: să aibă convingerea internă privind necesitatea reformelor, să comunice în permanenţă cu societatea despre scopul final al reformelor şi să coalizeze grupurile care vor câştiga de pe urma reformelor“, a explicat Lazea. (Oana Nistor)