Peste 15 personalităţi despre Bucureştiul lor

Uneori, auzim că Bucureştiul nu este un oraş prea ofertant pentru turiştii străini, care în afară de „Palatul Parlamentului” – „Casa Poporului”, cum o ştiu mai degrabă bucureştenii – şi micul nostru centru istoric nu au foarte multe de văzut. Dacă este sau nu aşa nu ştim, nici nu ne propunem să ne exprimăm în sensul acesta, ci, mai degrabă, să recunoaştem că Bucureştiul, cu cicatricele şi amintirile sale, cu casele memoriale şi cu locurile încă parcă bântuite de fantomele trecutului, are un parfum aparte, pe care îl ştiu doar locuitorii săi. Editura Humanitas a mizat chiar pe acest public, producând un volum colectiv, lansat vinerea trecută, alcătuit din 19 poveşti adevărate ale unor personalităţi, poveşti strânse sub titlul „Bucureştiul meu”. Printre cei care au scris despre `Bucureştiul lor” se numără: Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Adriana Bittel, Neagu Djuvara, Radu Paraschivescu, Monica Pillat, Andrei Pleşu. `Bucureştiul a rămas în picioare în anii ‘90, având doar o cicatrice imensă - Uranus, datorită unui noroc absolut (...) Am rămas oarecum cu obsesia asta că avem nişte obligaţii faţă de oraş, iar cartea este o plată~, a declarat, la lansarea de la Humanitas Cişmigiu, Gabriela Tabacu. Mircea Cărtărescu a afirmat la eveniment că oraşul în care s-a născut şi în care s-a maturizat nu poate fi clasificat de el ca fiind `frumos” sau `urât”, ci este, pur şi simplu, oraşul `lui”. `Întrebarea dacă Bucureştiul este un oraş frumos sau urât este cu totul irelevantă. Pentru mine nu are nici un fel de relevanţă. Pentru mine, oraşul Bucureşti este în afara ideii de frumuseţe sau în afara ideii de valoare. El este. El este realitatea mea (...) Nimeni nu se întreabă dacă mama este frumoasă sau urâtă. Nu există această discuţie. Mama nu trebuie să fie frumoasă sau urâtă. Ea este, ea există”, a spus scriitorul. `Bucureştiul este Bucureştiul meu. Nici un alt loc din lume nu este al meu”, a continuat Cărtărescu, citat de Agerpres. Monica Pillat evocă în carte Bucureştiul copilăriei sale, de pe strada Ion Ţăranu, din cartierul Uranus, iar Andrei Pleşu, în capitolul `Bucureştiul neiubit”, vorbeşte despre Bucureştiul mahalalelor, al tramvaielor, al cartierelor vechi şi al centrului plin de nostalgii istorice. Volumul conţine şi fotografii de arhivă, ce documentează atât elegantul oraş interbelic, cât şi perioada atât de tristă a demolărilor, cartierele în construcţie, alimentarele şi blocurile ce tinerilor le par a fi prezente de când lumea. Avem, deci, un fel de carte-document combinată cu proză, o carte de neratat.