Peste 50% dintre proiectele pentru fondurile europene sunt neeligibile

▲ După primele două verificări, sunt respinse, în medie, 25% dintre proiecte, iar după cea de a treia etapă, restul ▲ Printre greşelile frecvente ale companiilor aplicante se numără prezentarea unor obiective ale proiectelor mult prea generale şi nerealiste, nerelevante, lipsite de coerenţă, lipsa unei corelări între nevoie, plan de activităţi şi buget, lipsa unei legături între investiţiile propuse şi obiectivul proiectului ▲

Mai mult de jumătate dintre proiectele depuse de firmele româneşti pentru obţinerea finanţărilor europene prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) sunt respinse pentru erori în documentele depuse, pentru neîncadrarea în obiectivele programelor la care aplică sau pentru neîndeplinirea condiţiilor tehnico-financiare, a declarat, joi, pentru Agerpres, expertul în cadrul Autorităţii de Management pentru POS CCE, Cristian Popovici. „Verificarea proiectelor depuse de firmele care vor să atragă finanţare europeană cuprinde trei etape - verificarea conformităţii administrative, verificarea eligibilităţii şi verificarea tehnică şi financiară. După primele două verificări, sunt respinse, în medie, 25% din proiecte, iar după cea de a treia etapă, restul. Mai mult de jumătate dintre proiectele depuse de firmele româneşti pentru obţinerea finanţărilor europene pentru Axa 1 - Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie sunt respinse pentru că nu îndeplinesc criteriile pentru obţinerea finanţărilor“, a afirmat Cristi-an Popovici. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice a organizat, joi, un seminar referitor la elaborarea de proiecte în cadrul acestui program. Potrivit spe-cialiştilor în domeniu, principalele erori ale firmelor aplicante sunt lipsa actelor necesare, încadrarea greşită în schema de finanţare, neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate, bugetele nerealiste sau necorelate cu proiectul propus. „În medie, 40% dintre programele pe care le realizează firmele româneşti pentru proiectele cu finanţare europeană nu se finalizează în domeniile: dezvoltarea sectorului IMM, inovare, producţie, energie. Este o situaţie cu care se confruntă majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Una dintre soluţiile absorbţiei mai rapide a fondurilor europene ar putea fi simplificarea procedurilor, însă acest lucru poate fi realizat în funcţie de contextul ţării care recurge la astfel de măsuri“, a declarat reprezentantul firmei Colm McClements Consulting, Colm McClements. Obiective generale şi nerealiste Printre greşelile frecvente ale companiilor aplicante se mai numără prezentarea unor obiective ale proiectelor mult prea generale şi nerealiste, nerelevante, lipsite de coerenţă, lipsa unei corelări între nevoie, plan de activităţi şi buget, lipsa unei legături între investiţiile propuse şi obiectivul proiectului, lipsa de expertiză tehnică specifică, confuzia în calcularea veniturilor pentru proiectele generatoare de venituri, lipsa analizelor de risc. Oficiali din cadrul Ministerului IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri susţin că procedurile de acordare a fondurilor europene ar fi trebuit simplificate. „În privinţa atragerii de fonduri europene, primul lucru pe care dorim să-l modificăm ţine de reducerea timpului de accesare a fondurilor de la peste 200 de zile, în acest moment, la maximum 45 de zile“, a declarat ministrul MIMMCMA, Constantin Niţă. Primele 22 de contracte în cadrul POS CCE au fost semnate la începutul lunii februarie. În total, sunt 175 de proiecte câştigătoare. „Pentru a grăbi acest proces de accesare, o altă propunere pe care dorim să o punem în discuţie în Guvern este ca Autoritatea de Management (AM), cea care dă avizul final dosarelor, să se afle tot în cadrul ministerului nostru, întrucât, în multe cazuri, răspunsul final este dat de AM după mai multe luni de aşteptare“, a mai spus ministrul Constantin Niţă.