Pilda celor poftiţi la cină, îndemn la cuminecare

În Duminica a 28-a după Rusalii (a Sfinţilor Strămoşi), în biserici s-a citit Evanghelia de la Luca (14, 16-24), în care Mântuitorul rosteşte Pilda celor poftiţi la cină. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a ţinut în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul“ din Reşedinţa Patriarhală un cuvânt de învăţătură, în care a subliniat ideea centrală ce se desprinde din pildă.

Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat că Pilda celor poftiţi la cină are două înţelesuri majore. „Primul se referă la istoria mântuirii neamului omenesc, adică la lucrarea Mântuitorului Iisus Hristos, ca Fiu şi ca slujitor al lui Dumnezeu, care cheamă la mântuire, mai întâi pe poporul evreu şi apoi pe toate popoarele, iar al doilea înţeles se referă la modul în care noi răspundem chemării lui Dumnezeu la mântuire. Slujitorul stăpânului din pildă este Mesia prezis de profeţi. Anonimul, sau un om oarecare, cum se spune în Evanghelie, este Însuşi Dumnezeu, Cel cu multe nume şi mai presus de orice nume“, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că acela care cheamă oamenii la mântuire, adică la cina stăpânului, nu se numeşte fiu, ci slujitor, pentru a se arăta că Fiul lui Dumnezeu, care S-a făcut om, este în primul rând slujitor al lui Dumnezeu, pentru ca oamenii să înţeleagă că ascultarea de Dumnezeu şi slujirea Lui sunt necesare ca parte a lucrării de mântuire. Cina din Evanghelie semnifică tainic Împărăţia lui Dumnezeu, a cărei arvună, aici pe pământ, este însăşi Biserica lui Hristos în care se săvârşeşte Cina cea de Taină sau Sfânta Euharistie, a mai arătat Părintele Patriarh. „Evanghelia ne arată preocupări excesive din partea celor invitaţi la cină pentru trup, dar puţină grijă pentru suflet. Ogorul este aici simbolul dorinţei omului de avere, de expansiune, de extindere pe orizontală, nu de creştere duhovnicească pe verticală în relaţia sa cu Dumnezeu. De asemenea, tâlcuirea patristică a textului biblic vede în cele cinci perechi de boi cele cinci simţuri ale omului, care în general sunt grupate câte două. Aceste cinci perechi de boi semnifică grija excesivă a oamenilor pentru existenţa biologică, pentru mâncare, băutură şi desfătări materiale. Folosite în mod pătimaş, acestea îl fac pe om rob al simţurilor, întunecându-i şi limitându-i orizontul duhovnicesc al sufletului. Al treilea invitat spune că şi-a luat femeie şi de aceea nu poate veni. Deşi familia este o instituţie sfântă şi binecuvântată de Dumnezeu, uneori ea poate deveni un motiv de a nu răspunde chemării lui Dumnezeu la mântuire. Mulţi oameni îşi iubesc familiile lor în uitare totală de Dumnezeu, însă dacă familia este văzută ca un dar al Lui, atunci iubirea faţă de ea se sfinţeşte prin rugăciune. Membrii familiei fiind dar de la Dumnezeu, aceştia trebuie să fie iubiţi nu numai afectiv sau sentimental, ci şi spiritual sau duhovniceşte, adică să fie cuprinşi în iubirea şi rugăciunea omului către Dumnezeu“, a explicat Preafericirea Sa.

Patriarhul României a subliniat că această pericopă evanghelică vorbeşte despre taina libertăţii omului, dar şi a libertăţii lui Dumnezeu, iar prima învăţătură duhovnicească practică ce se desprinde din ea este chemarea de a ne curăţa de păcate prin Taina Spovedaniei şi de a ne împărtăşi cu trupul şi sângele Domnului, pentru a primi sănătate şi mântuire, trezvia sufletului şi sfinţirea simţurilor.