Planuri ambiţioase de revigorare a pisciculturii
România a obţinut pentru viitorul Program Operaţional de Pescuit fonduri de 168,4 milioane de euro, jumătate din fonduri urmând să fie alocate proiectelor de acvacultură. Încurajarea consumului de peşte indigen va fi unul din obiectivele noului Program Operaţional de Pescuit, la ora actuală românii consumând în proporţie de peste 80% peşte din import.
România are licenţiate pentru activitatea de acvacultură în jur de 100.000 de hectare de luciu de apă, însă nu toate fermele produc pentru piaţă. Foarte multe ferme din jurul Bucureştiului, chiar şi din Delta Dunării, au ca principală activitate pescuitul sportiv. Autorităţile subliniază că acvacultura este în creştere la nivel mondial, iar în ţara noastră există spaţiul amenajat pentru piscicultură, însă nu este pus în valoare. O soluţie ar putea fi reprezentată de investiţiile ce urmează să se facă prin Programul Operaţional de Pescuit (POP), primul draft al viitorului POP 2014 - 2020 urmând să fie transmis la Bruxelles în următoarele zile. „Acvacultura va rămâne una dintre măsurile importante şi va avea 50% din fondurile alocate întregului program. Primul scop pe care trebuie să îl aibă acest program este revigorarea pisciculturii româneşti, pentru a putea fi competitivi pe piaţă. În principiu este structurat tot pe cinci axe, ca şi programul actual, însă avem foarte multe măsuri“, a declarat domnul Ciceronis Cumpănăşoiu, directorul general al Autorităţii de Management pentru POP din cadrul Ministerului Agriculturii, citat de Agerpres.
România a obţinut pe viitorul program POP 2014-2020 o sumă de 168,4 milioane de euro. Directorul general al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) a susţinut că acordarea unei subvenţii în acest sector ar scoate din economia subterană o parte din producţia de peşte, însă deocamdată nu au fost găsite soluţii pentru realizarea acestui lucru. „Eu cred că acordarea unei subvenţii cât de mici, dacă ar fi posibilă în acest sector, ar fiscaliza şi ar scoate din economia subterană o parte din peşte. Dar deocamdată nu s-a găsit o soluţie”, a declarat şeful AM-POP.
În acelaşi timp, Cumpănăşoiu consideră că reducerea TVA la peşte şi produse din peşte ar putea influenţa semnificativ şi consumul în România, care este în continuare extrem de redus faţă de ţările Uniunii Europene. „Dacă ar fi posibilă, reducerea TVA la peşte şi produse din peşte în mod sigur ar influenţa şi consumul. Sunt zone din ţară unde nu se consumă aproape deloc peşte. Consumul este în sud şi în apropiere de Dunăre şi mare“, a mai spus Ciceronis Cumpănăşoiu. Românii consumă între 4 şi 4,5 kilograme de peşte pe an, adică de cinci ori mai puţin decât media înregistrată în ţările Uniunii Europene, iar importurile de peşte reprezintă peste 80% din consum, arată datele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Astfel, creşterea consumului de peşte indigen va fi unul din obiectivele viitorului program de pescuit. La ora actuală România importă cel mai mult peşte din Norvegia sau din ţările Americii de Sud, dar şi din Grecia, Italia şi, mai nou, din Turcia şi Ungaria. Pe primul loc în preferinţele românilor a rămas în continuare macroul, urmat de crap, şalău şi somn, însă şi somonul a înregistrat o creştere în ultimii ani, potrivit domnului Gheorghe Văcaru, consilier în cadrul MADR. (Oana Nistor)