Poetul Mihai Eminescu, pomenit în Capitală
Poetul naţional Mihai Eminescu a fost pomenit şi omagiat ieri, 15 iunie 2018, la 129 de ani de la trecerea sa la Domnul, în mai multe localităţi din ţara noastră, dar şi în diasporă. La mormântul acestuia de la Cimitirul Bellu din Bucureşti, slujba Parastasului a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, împreună cu un sobor de slujitori.
Potrivit rânduielii bisericești, ieri-dimineață, la capela Cimitirului Bellu, un sobor de preoți a săvârşit Sfânta Liturghie. În continuare, la mormântul poetului Mihai Eminescu, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a oficiat slujba Parastasului, în prezenţa a numeroşi credincioşi care au adus un omagiu şi s-au rugat pentru sufletul poetului-nepereche.
În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a subliniat faptul că pomenirea lui Mihai Eminescu în Anul Centenar, declarat de Sfântul Sinod ca „Anul omagial al unităţii de credinţă şi de neam” şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”, are o dimensiune specială, precum şi un mesaj deosebit pentru generaţia prezentă şi pentru generaţiile viitoare, care sunt chemate să promoveze unitatea de credinţă şi de neam. „Poetul Mihai Eminescu este socotit de Biserică un vrednic şi foarte credincios fiu. El a subliniat în multe texte, mai ales în articolele sale din ziarul «Tribuna», rolul major pe care l-a ocupat Biserica Ortodoxă în viaţa poporului român, mai ales în secolele de restrişte, atunci când în Principatele Române, nefiind unite într-un stat, Biserica a înlocuit autoritatea acestuia în toate regiunile locuite de români (...). Deşi a murit cu 29 de ani înainte de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Mihai Eminescu, având un spirit profetic, a întrezărit acest moment şi a luptat în scurta şi zbuciumata sa viaţă pentru împlinirea lui”, a precizat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul.
În continuare, ierarhul a subliniat că mai ales în Anul Centenar trebuie să ne gândim cu recunoştinţă la poetul nostru naţional Mihai Eminescu, deoarece el împreună cu Ioan Slavici au susţinut proiectul înălţării unei catedrale naţionale. „Iată că, după aproape 130 de ani, acest vis al lui Eminescu, de a se construi în Bucureşti o catedrală naţională, în care mulţimi de români credincioşi să se roage pentru binele naţional, se realizează, iar construirea acestei catedrale se apropie de final. Sunt convins că acest lucru a fost posibil şi datorită rugăciunilor lui Mihai Eminescu, pe care el le aduce înaintea Tronului Sfintei Treimi. Ne amintim în aceste momente că în anul 1886, pe când se afla la Mănăstirea Neamţ pentru a se trata de anumite suferinţe sufleteşti, el a chemat un preot din vecinătatea mănăstirii care l-a spovedit. Acel preot a lăsat o însemnare pe o Psaltire a Mănăstirii Neamţ, care se păstrează până astăzi şi care spune: «Astăzi l-am spovedit pe poetul Mihai Eminescu. L-am găsit curat ca o lacrimă». Este o mărturie privind calitatea morală cu totul excepţională a poetului nostru naţional. Mihai Eminescu a fost un fiu devotat al Bisericii Ortodoxe pe care a numit-o «mamă a poporului român», pentru că aceasta a promovat şi cultivat limba română ca mijloc şi temelie a unităţii românilor de pretutindeni”, a evidenţiat Preasfinţia Sa.
Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani, la 15 ianuarie 1850, şi a trecut la Domnul la 15 iunie 1889.
Rugăciune de pomenire la Catedrala Patriarhală
Poetul național Mihai Eminescu a fost pomenit ieri și la Catedrala Patriarhală. După Sfânta Liturghie, slujba Parastasului a fost săvârşită de un sobor de preoți și diaconi, condus de părintele arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale. La finalul slujbei, arhim. Clement Haralam a precizat că Biserica înalță rugăciuni pentru sufletul poetului Mihai Eminescu pentru că el a fost un fiu al Bisericii care a înțeles relația dintre cult și cultură și care a pledat pentru unitatea națională, a limbii și credinței, prin întreaga sa activitate de aproape 40 de ani.
„Mihai Eminescu, simbolul culturii române, a sesizat că actul cultural nu se poate despărți de actul cultual, astfel cultura nu poate evita cultul. [...] În Anul Centenar, când cinstim pe făptuitorii Marii Uniri de la 1918, ne amintim de poetul național, care a zis: «Istoria omenirii este desfășurarea gândirii lui Dumnezeu», iar citând din Sfânta Scriptură spune că «nu se mișcă nici un fir de păr din capul nostru fără voia lui Dumnezeu». El a apărat tradițiile neamului românesc, limba curată românească și credința creștină. [...] Biserica Răsăriteană, spunea Mihai Eminescu, «ne-a ferit de înghițirea prin alte neamuri, ea este încă și astăzi singura armă de apărare și singurul sprijin al milioanelor de români, care trăiesc dincolo de hotarele noastre. Cine o combate pe ea și ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican, universal și orice i-o veni în minte, dar numai român nu e». Iată, așadar, câteva motive pentru care îl pomenim pe poetul Mihai Eminescu prin rugăciune pentru odihna sufletului său”, a spus arhim. Clement Haralam.