POEZIE: Maria Untaru

Vestea bună

Când Fecioara Maria în patul ei stătea,
Ca prin vis un înger o vestea:
– Maria, Dumnezeu te-a binecuvântat
Ca să naști pe Fiul Împărat! 

Atunci Maria a strigat:
Cum se face, că nu știu de bărbat!
Iosif te va apăra,
Lumea cu pietre în tine să nu dea.

Iosif pe Maria a luat 
Și când la recensământ erau
Pe Maria dureri de naștere o luau,
Loc să nască nu găseau.

În Betleem ei au ajuns
Și l-a născut pe Iisus,
Mititel, înfășățel, în iesle ea îl punea
Iar boii îi suflau și căldură îi făceau.

Trei păstori pe cer priveau,
La steaua care lumina,
În Betleem s-au oprit
Și la Mesia cu daruri au venit.

Copiii cu colinde Crăciunul ne vestesc,
Sub bradul împodobit cadouri își doresc.
Moș Crăciun e darnic și are sacul plin
De daruri minunate iubite de copii.  

(Poezie primită de la Maria Untaru, rezidentă în Centrul de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice „Sfânta Ana”, sectorul 3, București)