POEZIE: Mihai Mandaj

LILIACUL

Cu deplină prospețime
Liliacul prinde floare
Și-și înalță brațe pline
În ghirlande către soare.

Din nectarul său se-mbată
Cu extaz îndrăgostiții.
Liliacul, bată-l vina,
Are duble investiții.

La migrenă, liliacul este leacul - 
Uvertură la miracol în detaliu.
De vezi dorul pe alee și ai „focul”,
Dă-i „norocul” ce-i în floare.

De e mov sau de e alb,
Își apleacă creanga fină,
Cu miros îmbătător
Ruga mea el o alină.