POEZIE: Ștefan Scripcariu
AUTUMNALĂ
Se coace via sub vârtej de ploi,
miroase-a vară mustul din butoi,
ciorchini de stele scânteie-n tării
și grauri suri dau iama printre vii.
În duh de ceară galbene gutui
se coc în cuib de frunze amărui,
își cască iarna recele ei hău...
Ia-mi lutul, Doamne,
și-mi dă cerul Tău!
ÎNTRE FILE
Cad ultimele frunze-mirări,
în toate toamna-i stăpână
când pe-ale vieții mele cărări
mă ține Domnul de mână.
O frunză uscată mă știu,
sleit de puteri și de zile,
și-n carte vieții, târziu,
așează-Mă, Doamne, între file.
SEARĂ DE TOAMNĂ
Cădelnițe de aur și mirare,
în cruci de zări e cerul răstignit
când bat în orice frunză
trecătoare
tăceri de jar și clopote de schit.
Biserici de tămâie se resfiră
în galbene gutui dinspre ferești
și îngeri albi, în haine de porfiră,
desfac vechi uși din lacăte cerești.
Deschise vămi și trepte de lumină
răzbat dinspre vecernii de mister,
când de ulei și de lumină plină
o candelă veghează într-un ungher.
Ce ceas de taină!...
Raiuri nesfârșite,
cădelnițe de stele tămâind,
aripi de îngeri, frunze ofilite
și-un blând Iisus într-un crâmpei
de gând.
RĂSPLATĂ
Vezi mâna-ntinsă...
Un bănuț, o floare, un bun cuvânt, un zâmbet, orice-ar fi.
Există un minut de sărbătoare
când poți fi darnic
pentru-o întreagă zi.
Și seara, dinspre zarea necuprinsă,
din cerul cu biserici de făclii,
o mână nevăzută și întinsă
te mângâie pe creștet,
și nu știi.
TOT AURUL DIN TEI
Îmi plouă de deasupra
cu frunze moi de nuc,
cărările luminii
spre Tine, Doamne, duc.
Fragili și cumsecade
sunt, Doamne, pașii mei
și simt că-mi plouă-n suflet
tot aurul din tei.
AUR DE TOAMNĂ
Aur de tei
pe alei
și scrum de stea
în inima mea.
Se-aprind tăciunii
în cădelnița lunii
cum se-aprinde
și-n mine
dorul de Tine.
SLAVĂ!
Stele mii și mii
veșnicii peste veșnicii
soare după soare...
Doamne, cât ești de mare!
CEL CE VOI FI
Acum,
în lumina pașnică, aurie,
când frunzele miros
a copilărie,
când aurul toamnei
se cerne ușor,
de mine,
cel ce voi fi,
Doamne,
mi se face
dor.
AUR
Aerul serii
îl trag cu nesaț
și trec pe alei
cu teii la braț.
Aur de frunză
aur de stea,
ce toamnă de aur
e, Doamne,
veșnicia Ta!