Poluarea, cea mai gravă problemă a oraşelor României

▲ Potrivit unui studiu lansat recent pe piaţă, cea mai mare problemă a oraşelor este poluarea făcută de mijloacele de transport în comun, precum şi poluarea apelor, inclusiv din cauza sistemului disfuncţional de canalizare ▲ De asemenea, studiul atrage atenţia asupra faptului că, deşi majoritatea cetăţenilor identifică defrişările ca fiind o problemă gravă, autorităţile nu abordează problema combaterii şi stopării defrişărilor şi se referă doar la împăduriri ▲

Poluarea cauzată de transportul urban este cea mai gravă problemă cu care se confruntă în prezent România, relevă un studiu al Fundaţiei TERRA Mileniul III şi al Asociaţiei ALMA-RO, lansat marţi, în cadrul proiectului „Gândeşte politici verzi“. „Totuşi, accentul pus de către viitorii decidenţi mai mult pe construirea autostrăzilor şi lipsa propunerilor pentru asigurarea calităţii infrastructurii de transport existente ridică întrebări. În plus, este de neînţeles de ce în programele partidelor nu sunt introduse măsuri relativ ieftine, dar foarte eficiente, cum ar fi încurajarea utilizării bicicletei pentru reducerea poluării urbane“, sunt de părere autorii studiului. Teama că viitorul nepoţilor va fi marcat de poluarea crescută, lipsa de receptivitate a decidenţilor şi dorinţa populaţiei de a mânca „eco“ sunt doar câteva dintre concluziile studiului. Cercetarea a urmărit să analizeze percepţia şi aşteptările cetăţenilor în comparaţie cu promisiunile politicienilor pentru următorii patru ani în domeniul protecţiei mediului. Raportul de Cercetare privind Protecţia Mediului în România cuprinde primul Barometru Verde, sondaj naţional reprezentativ pentru mediul urban din România, precum şi sondajul asupra ONG-urilor de mediu şi analiza comparativă a ofertelor electorale. O primă problemă de mediu majoră identificată de cetăţeni este poluarea apelor (inclusiv din cauza sistemului disfuncţional de canalizare). În acest sens, potrivit autorilor studiului, s-a observat că doar un singur partid aminteşte succint realizarea de staţii de epurare a apelor uzate. „Credem că este inacceptabil, întrucât apele uzate afectează aceleaşi surse care ar trebui să furnizeze apă potabilă pentru populaţie şi au un impact foarte ridicat asupra mediului“, susţin autorii studiului. O mare problemă – defrişările De asemenea, studiul atrage atenţia asupra faptului că, deşi majoritatea cetăţenilor identifică defrişările ca fiind o problemă gravă, majoritatea partidelor nu abordează problema combaterii şi stopării defrişărilor şi se referă doar la împăduriri, care, deşi utile, nu repară daunele produse de distrugerea biodiversităţii şi a ecosistemelor prin tăierea pădurilor mature. Autorii studiului subliniază faptul că, deşi majoritatea populaţiei României este conştientă de pericolul nuclear şi se declară împotriva energiei de acest tip, partidele continuă să propună investiţii în dezvoltarea sectorului nuclear. De asemenea, deşi românii consumă preponderent alimente produse în România „pentru că sunt eco“ sau „curate“, ofertele electorale prezintă ambiguităţi cu privire la interzicerea organismelor modificate genetic (OMG), unele partide referindu-se doar la un „control strict al OMG-urilor“, ceea ce este imposibil de realizat. Pe de altă parte, potrivit studiului, 42% dintre orăşeni consideră că principalii „vinovaţi“ pentru problemele de mediu sunt chiar cetăţenii, iar 22% cred că de vină sunt legislaţia incompletă şi instituţiile publice care nu aplică corespunzător legile. Nu în ultimul rând, dincolo de progresul înregistrat în abordarea aspectele de mediu, autorii studiului sunt de părere că trebuie remarcat faptul că oferta electorală pentru anul 2008 include o serie de măsuri absolut nerealiste, despre care este greu de crezut că se vor realiza. „Spre exemplu, împădurirea a unui milion de hectare de teren în patru ani, asigurarea accesului la sisteme de irigaţii pentru toţi fermierii sau finalizarea lucrărilor la Unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Aceste prevederi scad credibilitatea programelor electorale şi ridică întrebări despre seriozitatea cu care politicienii tratează următorii patru ani de guvernare“, susţin autorii studiului. Studiul a fost comandat de Fundaţia TERRA Mileniul III şi realizat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii.