Poluarea fonică, sursă de stres și risc de maladii cardiovasculare

Poluarea fonică din marile aglomerări urbane provoacă anual cel puțin 12.000 de decese premature și circa 48.000 de cazuri noi de boli cardiovasculare în Europa. Acestora li se adaugă alte circa 6,5 milioane de persoane care se plâng de tulburări cronice ale somnului, iar Agenția Europeană de Mediu estimează că aceste cifre ar fi mai mari. La nivel global, poluarea fonică este considerată al doilea factor de risc ambiental de deces, după poluarea aerului.

În timpul somnului, auzul rămâne activ, fiind principalul sistem de alertă care ne poate avertiza împotriva unor pericole potențiale din jur. În tot acest interval esențial pentru odihnă, urechea devine un fel de „gardian” al organismului. Dacă un vehicul zgomotos trece de 50 de ori, de exemplu, în timpul nopții, pe lângă locuință, chiar dacă zgomotul nu ne trezește din somn, organismul nostru reacționează de fiecare dată producând tot atâtea valuri de hormoni de stres, care se vor manifesta prin creșteri ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale. Aceste puseuri de stres scurtează perioada de somn, dar și calitatea somnului, mai ales în fazele de somn profund, care sunt și cele mai importante pentru odihnă și refacerea organismului, a explicat pentru cotidianul francez Le Monde profesorul Jean-Claude Normand, de la Universitatea Claude-Bernard Lyon-I. 

Astfel de tulburări ale somnului provocate de poluarea fonică cresc riscul de apariție a bolilor cardiovasculare și chiar de infarct. Problemele de somn nu dispar în timp, deoarece organismul continuă să producă din reflex acele alerte cu hormoni de stres, chiar dacă zgomotul nu se mai produce.

(Ileana Marin)