Pomenirea regelui Mihai la Mănăstirea Plumbuita din București

Un articol de: Diac. Vasile Robert Nechifor - 20 Noiembrie 2021

Anul acesta se împlinesc patru ani de la trecerea la cele veşnice a Majestăţii Sale Regele Mihai I al României. Pentru comemorarea aces­tui moment, sâmbătă, 20 noiembrie, la Mănăstirea Plumbuita din Bucureşti, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârşit slujba Parastasului pentru monarhul român.

La rânduiala de pomenire au participat Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Ro­mâne, principele Radu, principesa Sofia, principesa Maria, Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte, şi Ion Tucă, șeful Administraţiei Proprietăţilor Regale.

La finalul slujbei, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a transmis un mesaj de binecuvântare din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a evocat virtuţile monarhului pomenit.

„Pomenirea Majestăţii Sale Regele Mihai I al României în acest an are o semnificaţie deosebită, întrucât, la 25 octombrie, societatea şi Biserica au marcat împlinirea a 100 de ani de la naşterea sa. Regele Mihai I a fost un creştin autentic. Această credinţă profundă i-a fost sădită în suflet de maica sa, regina-mamă Elena, care, aşa cum a cunoscut-o toată societatea românească a epocii, a fost o femeie foarte evlavioasă, iar regele însuşi a mărturisit în multe rânduri că cea mai preţioasă moştenire primită de la mama lui a fost credinţa creştină, care i-a fost far luminos în viaţa zbuciumată pe care a fost nevoit să o traverseze. Însă Dumnezeu l-a răsplătit, oferindu-i o viaţă foarte lungă. În timpul celor două domnii, dar şi în afara lor, a fost prezent la slujbele organizate la Patriarhie sau la alte biserici din Bucureşti, participare de cele mai multe ori oficială, împreună cu familia, dar şi participări ale sale, personale, ca tânăr profund preocupat de lucrurile spirituale. În îndelungatul său exil a păstrat permanent legătura cu Biserica, fiind prezent la Sfânta Liturghie în comunităţile româneşti, nu numai la marile praznice împărăteşti, ci de fiecare dată când putea. Şi-a botezat cei cinci copii în credinţa ortodoxă şi, ca un semn de la Dumnezeu pentru fidelitatea lui faţă de neamul românesc şi Biserica Lui, prima vizită după eliberarea ţării de dictatura comunistă s-a făcut la invitaţia unui ierarh al Bisericii, cu prilejul marelui praznic al Învierii Domnului din anul 1992, când poporul l-a primit cu un entuziasm şi o bucurie rar întâlnite”, a subliniat Preasfinţia Sa.

Majestatea Sa Mihai I a fost rege al României între anii 1927-1930 şi 1940-1947, fiind obligat să abdice la presiunile Partidului Comunist la 30 decembrie 1947. Şi-a petrecut mare parte din viață în exil, trecând la Domnul la 5 decembrie 2017 în reşedinţa sa din Aubonne, Elveţia, la vârsta de 96 de ani.