Pomenirea victimelor lagărului de concentrare nr. 33 din Bălţi
Duminică, 8 mai 2022, Preasfințitul Părinte Antonie, Episcopul de Bălţi, a oficiat un parastas pentru sufletele eroilor români şi ale tuturor celor decedaţi, în anul 1944, în lagărul de concentrare nr. 33 din Bălţi.
Evenimentul a fost organizat de Asociaţia pentru Conservarea Patrimoniului Cultural din Bălţi (preşedinte Mihai Verhoveţchi).
La eveniment au luat cuvântul mai mulţi vorbitori, care s‑au referit la suferințele aduse de cel de‑al Doilea Război Mondial și la importanța păstrării păcii pe pământ.
Preasfințitul Părinte Episcop Antonie, în cuvântul său, s‑a referit la datoria fiecăruia de a cunoaşte istoria adevărată a neamului și a îndemnat să nu dăm uitării paginile dramatice din istoria Basarabiei: anexările, deportările staliniste în Siberia şi Kazahstan, foametea organizată, colectivizarea forțată, ateismul militant care a distrus societatea din punct de vedere moral ș.a.
Istoric: Lagărul de concentrare nr. 33 din Bălţi a fost unul dintre cele mai mari lagăre ale armatei sovietice şi a funcţionat între 16 iunie şi 10 octombrie 1944. El a fost înfiinţat la marginea oraşului Bălţi, într‑o zonă mlăştinoasă din lunca râului Răut şi a devenit mormânt pentru mii de soldaţi români. După unele date, în lagărul din Bălţi au fost închişi în total 50.000 de soldaţi, dintre care aproximativ 40.000 erau români, circa 5.000 germani, 2.000 maghiari, precum şi prizonieri de alte etnii: cehi, slovaci, croaţi, sârbi, italieni. Mulţi dintre prizonieri au murit din cauza foametei, a condiţiilor precare de igienă şi a lipsei de medicamente. Alţii au fost deportaţi şi au murit în lagărele din Siberia ori din Kazahstan. Cei care au rămas, în vara anului 1944, au fost duşi în mlaştină şi puşi să sape nişte şanţuri lungi, apoi au fost împuşcaţi şi înmormântaţi de soldaţii NKVD, precursorul KGB.