Populaţia României îmbătrâneşte în ritm rapid

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit anul trecut, potrivit ultimelor statistici. România se află în top 5 state UE (alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia) care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. Fenomenul are numeroase implicaţii economice, legate în special de scăderea produsului intern brut şi de creşterea cheltuielilor cu asigurările sociale şi sănătatea.

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat pe parcursul anului trecut, populaţia vârstnică de 65 de ani şi peste depăşind cu 269.000 de persoane populaţia tânără de 0-14 ani la 1 ianuarie 2017, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate ieri.

Peste 3,55 milioane de persoane făceau parte din categoria populaţiei vârstnice, în timp ce în categoria populaţiei tinere de 0-14 ani erau 3,28 milioane de persoane. „Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit comparativ cu 1 ianuarie 2016, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi o creştere de 0,3 puncte procentuale a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 de ani şi peste)”, se precizează în comunicatul INS.

Indicele de îmbătrânire demografică, care reprezintă numărul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care revine la 100 de persoane tinere (sub 15 ani) a crescut de la 105,8, la 1 ianuarie 2016, la 108,2 persoane vârstnice, la 100 de persoane tinere, la 1 ianuarie 2017. Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,1 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2016.

La 1 ianuarie 2017, populaţia după domiciliu, adică numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, a fost de 22,2 milioane de persoane, în scădere cu 0,2% faţă de 1 ianuarie 2016, iar populaţia care locuieşte în oraşe şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,3%, respectiv 51,2%). Cea mai mare pondere în totalul ­populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 de ani (9%), relevă aceleaşi date.

Potrivit unui studiu realizat de BCR, România se află în top 5 state membre UE (alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia) care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a ­populaţiei în următoarele decenii. Mediana vârstei populaţiei va ajunge la 46 de ani în 2030 şi 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011.

O primă consecinţă economică a îmbătrânirii şi reducerii populaţiei totale este scăderea PIB-ului potenţial, prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă, dar şi a capitalului, în condiţiile afectării economisirii interne. O altă consecinţă importantă este creşterea presiunii asupra bugetului de stat, atât pe partea de venituri, prin afectarea creşterii economice, cât şi pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor pentru pensii, asistenţă socială şi sănătate. De asemenea, îmbătrânirea ­populaţiei afectează rata internă de economisire şi, implicit, investiţiile, potrivit datelor aceluiaşi raport al BCR.

Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen global, care în ultimele decenii afectează toate țările lumii. Reducerea globală a natalităţii, în paralel cu sporirea constantă a numărului ­vârstnicilor şi creşterea speranţei de viaţă, a dus la schimbarea echilibrului dintre generaţii.

Sunt sugestive prognozele realizate de ONU - Divizia ­Populaţie. Potrivit acestora, dacă în anul 1950 ponderea vârstnicilor în lume a fost de 8%, în anul 2050, vârstnicii vor reprezenta 22% din populaţia totală a globului, adică circa 2 miliarde de locuitori vor avea peste 60 de ani. Fiind puţin probabil ca nivelul natalităţii să revină la valorile din perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, analiştii consideră că procesul de îmbătrânire a populaţiei este un proces ireversibil şi că ponderea populaţiei tinere va continua să scadă.