Portrete dintr-o istorie de 190 de ani
▲ Cu prilejul împlinirii a 190 de ani de existenţă, înainte de sărbătoarea hramului, parohia „Buna Vestire” din Iaşi a organizat duminică, 23 martie a.c., la biserica parohiei, un concert de muzică bizantină, urmat de lansarea unei monografii inedite ▲ În parohia „Buna Vestire” au locuit mari personalităţi, ca Lascăr Catargiu, Dimitrie Anghel, Petre P. Andrei şi mulţi alţii ▲
Biserica „Buna Vestire” din Iaşi, unul dintre lăcaşurile de cult reprezentative pentru cetatea culturală a Moldovei, împlineşte, în 2008, 190 de ani de existenţă. Cu acest prilej, parohia ieşeană, la iniţiativa preotului paroh Iulian Necula şi a enoriaşilor, a organizat duminică, 23 martie a.c., în lăcaşul de cult amintit, o seară dedicată acestui eveniment. Parohia este cunoscută ca fiind una dintre comunităţile de credincioşi cu cele mai multe personalităţi din lumea ieşeană: medici, profesori, artişti, preoţi. De-a lungul anilor, în această parohie au trăit mari oameni de cultură, personalităţi de renume, păstrându-se încă mărturii în acest sens. Amintim aici casa unde a locuit, spre sfârşitul vieţii, poetul Dimitrie Anghel, imobilul în care a locuit academicianul Andrei Oţetea sau casa familiei Racoviţă.
Concert de muzică bizantină
Seara culturală dedicată parohiei a fost deschisă de cuvântul preotului paroh Iulian Necula, care a prezentat programul: un concert de muzică bizantină, dedicat Maicii Domnului, ocrotitoarea parohiei şi lansarea lucrării „Parohia «Buna Vestire-Iaşi». File de Monografie”, carte apărută la Editura Trinitas a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Lucrarea a apărut la iniţiativa şi sub coordonarea preotului Iulian Necula şi prin efortul unor enoriaşi de seamă ai parohiei: profesorii Gheorghe Giurcă, Rodica Pall, Adriana Pârău, Magda Teodorel şi medicul Radu Vatamanu. Primul moment cultural, concertul de muzică psaltică (bizantină) a fost susţinut de corul psaltic al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi, condus de dl Adrian Sârbu şi coordonat de pr. profesor Florin Bucescu. Din repertoriu au făcut parte piese greceşti închinate Maicii Domnului şi transpuse în limba română, dar şi piese compuse de renumiţi muzicieni români: „Apărătoare Doamnă”, cântări din Canonul Paraclisului Maicii Domnului, troparul Bunei Vestiri, Legănuşul etc. „Mulţumim tinerilor care ne-au cântat şi ne-au ajutat să ne aplecăm inimile şi sufletele către Maica Domnului, care a făcut atât de mult pentru neamul omenesc, ea înălţând în continuare rugăciuni pentru mântuirea noastră”, au fost cuvintele preotului paroh, la finalul concertului.
Monografie întocmită după străzile parohiei
Al doilea moment al serii l-a constituit lansarea şi prezentarea lucrării „Parohia «Buna Vestire-Iaşi». File de Monografie”. După ce părintele Necula a făcut o scurtă prezentare a modului în care s-a lucrat la această carte, a persoanelor care au trudit la redactarea ei, mulţumind celor care au făcut posibilă apariţia cărţii, inclusiv exarhului cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, arhimandritul Timotei Aioanei, autorul prefeţei, dar şi după exprimarea dorinţei ca în viitor lucrarea să fie reeditată în ediţie completată, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor, pr. Nicolae Dascălu a făcut o recenzie a cărţi. „Este o fericită coincidenţă că în acest an, când se împlinesc 600 de ani de la atestarea documentară a oraşului Iaşi, parohia Buna Vestire împlineşte 190 de ani de existenţă, iar lansarea acestei monografii se încadrează în evenimentele culturale puse sub egida «Iaşi 600»”, a spus pr. Dascălu. În continuare, pr. Nicolae Dascălu a arătat că bisericile ieşene au fost dintotdeauna leagăne de cultură, subliniind rolul parohiilor şi al preoţilor de-a lungul istoriei, în susţinerea culturii româneşti.
„Paginile cărţii ne determină să citim mai mult”
Părintele consilier Nicolae Dascălu a evidenţiat apoi ineditul lucrării, prin prezentarea pe străzi a enoriaşilor de marcă ai parohiei, oferind informaţii preţioase despre personalităţi ieşene de cultură. „Este o carte eveniment, şi admirabilă este metoda de lucru. Dacă, de obicei, se punea accentul pe istoric, pe arhitectură, autorii acestei cărţi nu şi-au centrat lucrarea pe biserica din zid, ci pe biserica din inimile oamenilor. Parohia este dimensiunea spirituală a Bisericii, în casele şi inimile credincioşilor, mădularele vii ale Trupului lui Hristos. Conţinutul, în mare parte, este dedicat oamenilor, persoanelor, atât preoţi slujitori din vechime, cât şi enoriaşi din diferite generaţii. Lucrarea este o manifestare a simţului memorialisticii. În paginile lucrării vom găsi portrele unor mari oameni care şi-au sprijinit biserica. Înţelegem că biserica a fost bogată, pentru că a fost susţinută de oameni darnici, de oameni bogaţi material şi spiritual, care au făcut, din lăcaşul lor de cult, imaginea parohiei. Impresionează efortul autorilor de a reda, pe străzi, mici monografii ale personalităţilor care au locuit în parohie: Lascăr Catargiu, Dimitrie Anghel, Petre P. Andrei şi mulţi alţii. Paginile cărţii ne determină să citim mai mult, să cunoaştem mai mult istoria acestor locuri”, a mai spus pr. Dascălu.
Au urmat cuvintele de mulţumire ale profesorilor din colectivul redacţional şi cuvântul de încheiere al preotului paroh. Sărbătoarea bisericii ieşene continuă şi astăzi cu programul liturgic al hramului, la care participă preoţi şi credincioşi ieşeni.
▲ Biserica muntenimii
Din monografia lansată duminică la parohia ieşeană, aflăm că actuala biserică datează din 1818, când au fost finalizate lucrările de construcţie. Cu un secol mai înainte, a existat aici o altă biserică, cunoscută sub numele de „Blagoviştenia”, zidită din lemn, atestată documentar pentru prima dată la 8 august 1742, într-un act de vânzare-cumpărare a unei case din perimetrul ei. Lăcaşul de cult este menţionat şi într-un act de danie din 20 iunie 1746, dar, şi mai târziu, de Nicolae Stoicescu, autorul „Repertoriului bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova”. După extinderea zonei, cunoscută sub numele de „muntenime”, în perioada 1816-1818, s-a construit actuala biserică, din iniţiativa şi pe cheltuiala vornicului Ion Tăutu şi a soţiei sale Maria. Pictura a fost realizată abia peste patru decenii, din motive necunoscute. Informaţiile despre istoricul bisericii sunt puţine, ştiindu-se doar că ultimele reparaţii au fost făcute după cutremurul din 1977, când pictorul Ilie Schipor a refăcut şi pictura, înnoindu-se şi mobilierul, toate sub îndrumarea parohului de atunci Constantin Barna, trecut la cele veşnice la sfârşitul anului trecut. Biserica a fost resfinţită la 27 aprilie 1980, de patriarhul Teoctist, pe atunci mitropolit al Moldovei şi Sucevei.