Potențialul industriei agroalimentare este de 40-50 de miliarde de euro

România are nevoie de o strategie națională pe termen lung în agricultură, având în vedere importurile mari de alimente care dezechilibrează balanța comercială agroalimentară, lipsa de competitivitate, implementarea scăzută a tehnologiei în agricultură sau mecanismele ineficiente de acordare a subvenţiilor, susțin voci reprezentative din acest sector al economiei.

Țara noastră se bazează foarte mult pe importuri, deşi are un potențial pentru o producție agroalimentară de 40-50 de miliarde de euro, susţine Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”. „Noi realizăm o valoare a producţiei agroalimentare, la nivel de ţară, de 15-17 miliarde de euro, cu alimente, cu tot ce avem. Potenţialul României ştiţi cât este? Între 40 şi 50 de miliarde. (...) Putem hrăni fără probleme 80 de milioane de oameni, dar nu suntem în stare să hrănim vreo 16 milioane”, a afirmat săptămâna trecută la Drăgășani şeful ASAS, la o întâlnire cu fermieri din judeţele Olt, Dolj şi Vâlcea. Valeriu Tabără a făcut o comparaţie cu Italia care, cu 46% din potenţialul agroclimatic al României, realizează o producţie agro­alimentară de 55 de miliarde de euro.

Fostul ministru al Agriculturii a mai afirmat că România are nevoie de o strategie pe termen lung, care să permită şi realizarea de valoare adăugată în agricultură. „Agricultura nu o rezolvi într-un an. E o chestiune de durată. Agricultura are alte particularităţi decât o industrie oarecare”, a subliniat preşedintele ASAS. O problemă majoră, în opinia specialistului, este și ignorarea potențialului agricol al zonelor montane și colinare.

La o altă reuniune, solicitată de reprezentanţii Comisiei Europene, la care au participat confederaţii sindicale şi organizaţii patronale reprezentative, Blocul Naţional Sindical (BNS) a prezentat o analiză detaliată privind dezechilibrele macroeconomice şi poziţia fiscală a României, din care reiese că agricultura a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB, în 2024, deşi statul a făcut investiţii importante prin subvenţii şi ajutoare.

Potrivit documentului BNS, mecanismele privind subvenţiile în agricultură ar trebui eficientizate, politicile publice privind investiţiile în sisteme de irigaţii ar trebui regândite pentru a rezolva problemele cauzate de secetă, iar produsele agricole care au beneficiat de ajutoare ar trebui să intre pe circuitul fiscalizat al economiei. „Considerăm că se impune o analiză urgentă privind organizarea şi finanţarea pieţei agricole. Ar trebui regândite din temelii inclusiv mecanismele de subvenţii, care ar trebui să fie ţintite spre acele activităţi care să dovedească eficienţă economică”, a declarat preşedintele BNS, Dumitru Costin, potrivit Agerpres. (C. Z.)