Praznicul Bunei Vestiri la Catedrala Patriarhală
Biserica Ortodoxă a prăznuit luni, 25 martie, Buna Vestire, eveniment în care Arhanghelul Gavriil a adus Fecioarei Maria din Nazaret vestea întrupării și nașterii Fiului Celui Preaînalt. Cu acest prilej, la Catedrala Patriarhală a fost săvârșită Sfânta Liturghie unită cu Vecernia de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
În cuvântul de învățătură rostit îndată după lecturarea pasajului evanghelic al zilei (Luca 1, 24-38), Preasfinția Sa a explicat că sărbătoarea împărătească a Bunei Vestiri este închinată deodată Fiului lui Dumnezeu devenit Om și Preasfintei Sale Mame: „Sfânta Fecioară Maria este obiectul alegerii iubirii speciale a Preasfintei Treimi. Duhul Sfânt coboară peste ea, Dumnezeu Tatăl o umbrește cu prezența și cu harul Său, iar Dumnezeu Cuvântul Se zămislește și Se naște din pântecele său. Este prima oară când, în Sfintele Evanghelii, este descoperită deslușit Taina Sfintei Treimi. (...) Praznicul cinstit astăzi poartă în limba greacă numele de «Evanghelie», dar Sfinții Părinți mai vorbesc de o protoevanghelie, anume de textul de la Facerea 3, 15, care ne prezintă cuvintele lui Dumnezeu Care, după ce îl blestemă pe șarpele prin care a venit în lume păcatul neascultării, îi spune: «Dușmănie voi pune între tine și între femeie, între sămânța ta și sămânța ei; aceasta îți va zdrobi capul, iar tu îi vei înțepa călcâiul». Este numită protoevanghelie pentru că sămânța femeii, la care Se referă Dumnezeu imediat după căderea în păcat a primilor oameni, este tocmai Mântuitorul Iisus Hristos, care Se naște din Sfânta Fecioară Maria. Această idee a fost cultivată foarte discret în poporul evreu și, prin proroci, Dumnezeu a descoperit anumite detalii și soroace în legătură cu momentul în care Fiul Său Se va întrupa ca să răscumpere păcatul neascultării lui Adam și să vindece, prin rănile, moartea și Învierea Sa, natura umană căzută sub stăpânirea morții, a iadului și a diavolului. De aceea, în vremea când Dumnezeu a binevoit ca Fiul Său să ia trup omenesc și să lucreze mântuirea noastră, multe dintre femeile din Israel așteptau să fie alese pentru această unică și dumnezeiască misiune. De aceea, în poporul evreu, a nu avea copii era socotit un blestem, pentru că femeile și mamele credeau că, într-o bună zi, una dintre ele Îl va naște pe Fiul lui Dumnezeu, neînțelegând taina adâncă a întrupării pe care Arhanghelul Gavriil o descoperă unei tinere Fecioare în Nazaret, arătând că această naștere se petrece fără participare bărbătească”.
Răspunsurile la strană și cântările specifice slujbei Vecerniei au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, iar cântările Sfintei Liturghii au fost interpretate de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.