Praznicul Schimbării la Faţă la Catedrala Patriarhală

Un articol de: Diac. Vasile Robert Nechifor - 06 August 2020

Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit la 6 august praznicul Schimbării la Faţă a Mântuitorului Hristos pe Muntele Taborului, atunci când chipul Său a strălucit ca soarele, iar hainele I s-au făcut albe ca lumina. În această zi, Preasfinţitul Părinte Varlaam ­Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârşit Sfânta Liturghie la Altarul de vară amenajat în „Baldachinul Sfinţilor” de lângă Catedrala Patriarhală, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

În cuvântul de învăţătură rostit după Sfânta Evanghelie, Preasfinţia Sa a arătat însemnătatea minunii de pe Muntele Tabor, tâlcuind pasajul evanghelic rânduit (Matei 17, 1-9).
„Schimbarea la Faţă a Domnului este o minune strălucită, pe care Mântuitorul o săvârșește asupra propriei Sale Persoane. Prin această minune, Hristos a dorit să arate, într-un context deosebit, dumnezeirea Sa celor trei ucenici: Petru, Ioan şi Iacov, pentru a-i întări în credinţă că El este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu celui Viu şi să le arate că prin această credinţă puternică să depăşească momentele dramatice care vor urma, şi anume Sfintele Sale Pătimiri, ca ucenicii să nu deznădăjduiască. Dumnezeu Fiul, deşi smerit, a arătat prin intermediul minunilor puterea Sa dumnezeiască. Minunea Schimbării la Faţă s-a făcut pe măsura putinţei ucenicilor, ca oameni în trup, de a primi această manifestare copleşitoare a luminii dumnezeieşti arătate în Trupul omenesc al lui Hristos. Ea a fost sporită de prezenţa celor mai reprezentativi oameni ai Vechiului Testament, Moise şi Ilie, care au dorit să-L vadă pe Dumnezeu, dar nu au reuşit în timpul vieții pământești. Setea celor doi de a fi împreună cu Dumnezeu este împlinită pe Tabor. În faţa acestei frumuseţi dumnezeieşti, atât de mare era fericirea contemplării luminii necreate care izvora din Persoana Fiului lui Dumnezeu, încât Petru şi ceilalţi doi au uitat de propriile persoane, ceea ce arată că şi comuniunea noastră de iubire cu Dumnezeu ţine loc tuturor nevoilor noastre din lumea aceasta. Praznicul de astăzi face legătura şi între suferințele Crucii şi slava Învierii. De aceea, Evanghelia de astăzi se termină cu porunca adresată ucenicilor de a nu spune nimănui nimic până ce Fiul Omului nu va ­învia din morţi”, a spus Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

Răspunsurile la strană au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, conduşi de părintele arhidiacon Mihail Bucă.