Prăznuirea Sfântului Ipatie într-o veche chinovie românească athonită
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în perioada 23-29 aprilie 2023, o delegație a Bisericii Ortodoxe Române s-a deplasat în Sfântul Munte Athos, Grecia, pentru a lua parte la evenimentele prilejuite de deshumarea osemintelor Cuviosului Petroniu Tănase de la Prodromu și pentru a participa la hramul Chiliei „Sfântul Ipatie”, de pe teritoriul Mănăstirii Vatoped.
Din delegația Bisericii Ortodoxe Române care a participat la hramul chiliei athonite au făcut parte Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar Patriarhal; arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale din București; arhid. Dumitru Ojog; diac. Gheorghe Cristian Popa, consilier patriarhal; Dragoș Ianoși și Mircea Constantinescu, membri ai echipei TRINITAS TV care au asigurat transmisiunea evenimentului, şi semnatarul acestor rânduri.
Chilia „Sfântul Ipatie” din Sfântul Munte Athos și-a sărbătorit hramul la 25 aprilie 2023. Întrucât sărbătoarea Sfântului Ipatie a căzut anul acesta pe calendarul neîndreptat în Sfânta și Marea Joi, pentru a se putea săvârși slujba Sfântului Ipatie pe larg, cu Priveghere, părinții athoniți au mutat sărbătoarea marți după Duminica Tomii. Acest lucru s-a petrecut deoarece în Săptămâna Mare și în Săptămâna Luminată slujbele sunt consacrate Pătimirilor și Învierii lui Hristos, iar luni, după Duminica Tomii, a fost sărbătorit pe calendarul neîndreptat Sfântul Calinic de la Cernica, ierarh pe care Chilia „Sfântul Ipatie” îl cinstește de asemenea ca ocrotitor, obștea de aici fiind întemeiată de Cuviosul Orest Baldovin, ucenic al Sfântului Calinic.
Slujba în cinstea Sfântului Sfințit Mucenic Ipatie, Episcopul Gangrelor, a fost săvârșită în seara de luni, 24 aprilie, de la ora 18:00. Rânduiala liturgică a început cu săvârșirea Ceasului IX, Vecernia Mică și Paraclisul Sfântului Ipatie, după care toți cei prezenți au participat la cină. Apoi a fost săvârșită Pavecernița Mică, continuându-se cu rânduiala Privegherii: Vecernia Mare cu Litie, Utrenia, Ceasurile I, III și VI și Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Preasfințitul Părinte Varlaam, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. După Sfânta Liturghie, toți cei prezenți au participat la agapa de hram, apoi s-au întors în biserică unde s-a săvârșit un Polihroniu. Slujba a durat aproximativ 16 ore, fiind săvârșită după rânduiala athonită. Cele două strane au interpretat cu multă măiestrie cântările bisericești. În strana dreaptă au cântat în limba greacă părinții de la Chilia „Sfinții Doctori fără de arginți”, în frunte cu schimonahul Damaschin Protopsaltul, starețul chiliei de la Nea Skiti (Schitul Nou), care aparține de Mănăstirea „Sfântul Pavel”, dimpreună cu membri ai Grupului psaltic „Iacov Protopsaltul”, format din tineri teologi români, iubitori ai Sfântului Munte Athos. Strana stângă i-a avut în centru pe membrii Grupului „Nectarie Protopsaltul”, de la Biserica „Sfântul Grigorie Palama” din București, alături de părinții de la Chilia „Sfântul Ipatie”, conduși de protopsaltul Ion Minoiu.
Au slujit la Sfânta Liturghie, alături de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, părintele ieroschimonah Pahomie Vatopedinul, delegatul părintelui arhimandrit Efrem, starețul Mănăstirii Vatoped, părintele arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale din București, părintele ieroschimonah Ignatie Bozianu, starețul Chiliei „Sfântul Ipatie”, părintele ieromonah Matei Andriucă, delegatul părintelui arhimandrit Atanasie Floroiu, starețul Schitului Românesc Prodromu, împreună cu alți stareți și viețuitori din Sfântul Munte Athos. Au participat la slujbă numeroși pelerini, apropiați duhovnicește de această chilie athonită. Între monahii care au venit la acest hram a fost prezent și părintele Rafail Lacoschitiotul, în vârstă de 83 de ani, cel mai vechi viețuitor român de la Schitul Lacu, de pe teritoriul Mănăstirii „Sfântul Pavel”, dimpreună cu ucenicul său, ieromonahul Nicolae.
În cuvântul de binecuvântare rostit la finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a transmis binecuvântarea Părintelui Patriarh Daniel și a exprimat bucuria de a fi prezent în acest an la hramul uneia dintre cele mai vechi chilii athonite, atestată documentar pentru prima dată la începutul secolului al XI-lea: „Suntem copleșiți de dragostea frățească, de prietenia părintelui Ignatie, conducătorul acestei obști de la Chilia Sfântului Ipatie, precum și de bucuria pe care am trăit-o la privegherea din noaptea aceasta. A fost o priveghere ca la marile catedrale, ca la marile mănăstiri athonite sau ca la cele de odinioară din capitala Bizanțului, din Constantinopol. Au fost două strane, una românească, una grecească, care s-au întrecut în cântări executate cu multă măiestrie profesională și cu mult har duhovnicesc. După multe ore de priveghere, acest hram s-a încheiat, încununat fiind cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, la care s-au împărtășit mulți din părinții din obște, din cei veniți pentru această priveghere, dar și foarte mulți pelerini din țară. Trebuie remarcat numărul mare de români, clerici și mireni, care au dorit să fie alături de această obște la cinstirea adusă Sfântului Ipatie, ocrotitorul acestei chilii românești de 155 de ani. Nu trebuie însă să trecem cu vederea faptul că această chilie are aproape un mileniu de existență. (...) Este o bucurie pentru fiecare pelerin, care, atunci când timpul îi îngăduie, descoperă că nu este mănăstire sau schit mai important din Sfântul Munte Athos care să nu se fi bucurat de generozitatea voievozilor români, a boierilor, a marilor demnitari, dar și a unor episcopi, credincioși sau călugări din România care au jertfit mult. Unii și-au închinat întreaga viață aici la Sfântul Munte, cum a fost și părintele Dionisie Ignat, care a trăit aici aproape opt decenii. Așa că este o bucurie și hotărârea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de a face diligențele necesare către tronul ecumenic ca doi dintre viețuitorii reprezentativi români de la Muntele Athos, din vremea noastră, părintele Dionisie Ignat și părintele Petroniu Tănase de la Schitul Prodromu, să fie trecuți în rândul sfinților. Din discuțiile purtate cu părintele Ignatie și cu alți părinți români din alte locuri din Muntele Athos, în ultimele sute de ani au trăit aici călugări iscusiți, mari duhovnici, mari psalți, mari copiști de manuscrise, oameni care au fost apreciați și de către călugării greci, și de către sârbi, și de către bulgari, care au recunoscut sfințenia vieții lor și darurile minunate pe care Dumnezeu le-a revărsat în viața lor, cum au fost vindecările bolnavilor, dar și alte manifestări excepționale ale prezenței harului Duhului Sfânt în viața lor. De aceea, este o datorie a monahilor români de acum, de aici, de la Muntele Athos, de a aduna mărturiile, dovezile care arată sfințenia acestor oameni străluciți ai vieții monahale românești athonite.”
Anul acesta se împlinesc 155 de ani de când Chilia „Sfântul Ipatie” a fost cumpărată de Cuviosul Orest Baldovin, devenind chinovie românească, și 60 de ani de la vizita Patriarhului Justinian Marina la Chilia Sfântului Ipatie, singura chilie românească vizitată de un patriarh român.
Chilia „Sfântul Ipatie” este cunoscută în rândul monahilor athoniți și al pelerinilor pentru viața duhovnicească a monahilor români care s-au nevoit în acest loc. Între cei mai de seamă viețuitori ai acestei chinovii se numără Cuviosul Orest Baldovin, ucenicul Sfântului Calinic de la Cernica, cel care a rectitorit așezământul monahal la sfârșitul secolului al 19-lea, și arhimandritul Dometie Trihenea, mare duhovnic și stareț athonit de la mijlocul secolului al 20-lea, dar și alți cuvioși care s-au remarcat prin viețuirea lor sfântă, parte dintre ei fiind amintiți și într-o stihiră din slujba Sfinților Aghioriți care se cântă în Sfântul Munte în a doua duminică după Rusalii: „Cinsti-voi întru cântări pe iubitorii virtuților, cei doi numiți Filaret1 și altul, duhovnicul cel mare Dometie2, toți fiind aceștia din Chilia lui Ipatie.” Acești mari cuvioși români care au viețuit în Chilia „Sfântul Ipatie” să ne fie ajutători și îndrumători pe calea virtuților, mijlocind înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele noastre!
Note:
1 Schimonahul Filaret Șerban (1838-1919), fost stareț al Chiliei Sfântului Ipatie, a fost un apărător al credinței ortodoxe din Ardeal, fiind premiat pentru aceasta, în anul 1906, cu „Medalia Jubiliară Carol I”. În anul 1911 s-a retras la Schitul Prodromu, unde a și trecut la Domnul, în smerenie, având ascultarea de ajutor la bucătărie. A fost cunoscut și pentru darul prorociei. Al doilea Filaret, Schimonahul Filaret Dușa (1892-1975), a avut de asemenea metania la Chilia „Sfântul Ipatie”, dar nu după mult timp s-a retras la o chilie în Kapsala, unde s-a nevoit pustnicește dimpreună cu ucenicul său. Despre viețuirea lui virtuoasă, neagonisirea, precum și ostenelile aproape mucenicești a scris Sfântul Paisie Aghioritul în cartea sa „Flori din Grădina Maicii Domnului”.
2 Arhimandritul Dometie Trihenea (1909-1985) este singurul român din istoria recentă a monahismului athonit care a condus timp de 10 ani una dintre cele 20 de mănăstiri ale Sfântului Munte, și anume Zografu. A fost cunoscut atât în România, dar și în Grecia, pentru harisma sa de vindecare sufletească și trupească a celor care îi cereau ajutorul și rugăciunea. Majoritatea părinților bătrâni athoniți, unii dintre ei adormiți de curând, când auzeau numele părintelui Dometie se bucurau nespus și își aduceau aminte cu bucurie de binefacerile sale.