Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, în vizită la mănăstiri
Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient, a vizitat, în perioada 28-29 noiembrie, mai multe obiective importante din cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Patriarhul Antiohiei şi Patriarhul României au vizitat vineri, 28 noiembrie, Biserica „Sfântul Spiridon“-Vechi din Bucureşti. Locaşul istoric a fost demolat în perioada regimului comunist, reconstruit după anul 1990 şi sfinţit de fericiţii întru pomenire patriarhi Ignatie al V-lea al Antiohiei şi al Întregului Orient şi Teoctist al României, în ziua de 26 octombrie 1996. Cei doi patriarhi au vizitat şi Centrul medical „Sfântul Spiridon“ din curtea acestui sfânt locaş. A doua zi, 29 noiembrie, Preafericitul Părinte Ioan al X-lea al Antiohiei şi al Întregului Orient, însoţit de o delegaţie formată din Înaltpreasfinţitul Sava (Isper), Mitropolit de Hauran, Înaltpreasfinţitul Vasile (Nassour), Mitropolit de Arcadia, Preasfinţitul Qais (Sadiq), Episcop de Erzurum, de arhim. Partenie (Allati), arhid. Gherasim (Kabbas) şi diac. Meletie (Shattahi), împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, au vizitat Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.
„Suntem foarte bucuroşi că suntem alături de voi în această zi şi în acest loc unde se construieşte această catedrală mare. Sperăm ca această Catedrală a Mântuirii Neamului să fie terminată cât de repede pentru binele acestui popor binecredincios“, a spus Preafericitul Părinte Ioan al X-lea. Din partea arhim. Paisie Teodorescu, eclesiarhul Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului, Preafericirea Sa a primit o icoană cu chipul Mântuitorului. „Aici se înalţă zilnic rugăciuni către Milostivul Dumnezeu pentru ziditori, pentru lucrători, dar şi pentru ctitorii şi donatorii care ajută la construirea catedralei“, a spus arhim. Paisie Teodorescu.
Delegaţia s-a îndreptat apoi spre mănăstirea ilfoveană Snagov. Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon a subliniat, cu acest prilej, importanţa pe care a avut-o aşezământul monahal de la Snagov de-a lungul istoriei. „Pentru noi, patriarhatul apostolic de Antiohia este de o importanţă spirituală deosebită. Biserica Ortodoxă Română are o istorie alături de istoria poporului român, iar voievozii noştri au ajutat toate locurile sfinte din Orientul Mijlociu“, a arătat Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon. „Această sfântă mănăstire este atestată încă din secolul al XIV-lea. Pe ruinele unei cetăţi geto-dacice s-au aşezat călugări pustnici, în secolul al XI-lea. Domnitorii Ţării Româneşti Vladislau I Vlaicu, Dan I, Mircea cel Bătrân au contribuit şi prin daniile lor au construit această dumnezeiască mănăstire, cu toate cele necesare vieţii monahale. Domnitorul Ţării Româneşti Vlad Basarab Vodă Dracul a contribuit cel mai mult cu daniile domniei sale pentru această mănăstire, construind ziduri de apărare, un pod fix din lemn, o temniţă pentru hoţi şi trădători, împărţind insula în două, credinţă şi dreptate. Această biserică a fost reconstruită pe vechile temelii între 1512 şi 1521 de Sfântul Voievod Neagoe Basarab. Tot aici, la începutul secolului al XVIII-lea, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a construit o tipografie“, a subliniat arhim. Varahiil Bănăţeanu, stareţul Mănăstirii Snagov. Preafericitului Părinte Patriarh Ioan al X-lea i-a fost prezentat proiectul de protecţie, conservare şi dezvoltare a patrimoniului natural şi cultural al insulei Snagov de către doamna arhitect Adina Dinescu. „Acest proiect a fost iniţiat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Proiectul îşi propune realizarea pe insulă a unui ansamblu de clădiri, un centru cultural şi de spiritualitate ortodoxă, al cărui scop este promovarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural existent, dar şi a patrimoniului natural, având în vedere că insula se află în aria protejată a lacului Snagov. Cele patru clădiri ale ansamblului sunt: centrul administrativ sau casa monahală în care se află chiliile, o cantină şi birourile mănăstirii; muzeul tiparului, care va avea un paraclis, o bibliotecă şi o zonă de carte rară; un centru de restaurare pentru obiectele de artă vechi şi un centru destinat tinerilor, care va avea numele «Juventus»“, a explicat doamna arhitect Adina Dinescu. Preafericirea Sa şi-a exprimat admiraţia pentru legăturile străvechi ce au existat între Mănăstirea Snagov şi Biserica Orientului Mijlociu.
Un alt obiectiv vizitat a fost mănăstirea ilfoveană Ţigăneşti. „Este un mare privilegiu pentru noi să avem un patriarh apostolic în vizită în ţara noastră, mai ales în aceste vremuri tulburi pentru creştinii din Orientul Mijlociu. În Siria există un război civil, sunt conflicte mari, iar creştinii din acea ţară şi din ţările învecinate suferă enorm de mult. Foarte multe biserici ortodoxe au fost distruse, iar creştinii au fost ucişi şi acest lucru ne întristează pe toţi. De aceea noi ne rugăm pentru pace în lume şi trebuie să fim în solidaritate profundă şi frăţească cu Preafericirea Sa“, a subliniat IPS Părinte Mitropolit Nifon, care a explicat obştii monahale contextul vizitei frăţeşti pe care Patriarhul Antiohiei o face în ţara noastră. Oaspeţii au vizitat şi atelierele aşezământului şi muzeul mănăstirii.
Programul Preafericitului Părinte Patriarh Ioan al X-lea a continuat cu vizitarea unor obiective bisericeşti din Capitală şi din apropierea acesteia. Delegaţia antiohiană a ajuns la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti, unde Preafericirea Sa a primit în dar monografia acestei ctitorii brâncoveneşti. IPS Mitropolit Nifon a explicat că prezenţa moaştelor Sfântului Constantin Brâncoveanu face din acest locaş un sanctuar al spiritualităţii şi al neamului românesc.
Patriarhul Antiohiei a vizitat şi Galeriile „Cuvântul Vieţii“, cel mai mare magazin de cărţi şi obiecte bisericeşti al Arhiepiscopiei Bucureştilor. După aceea oaspetele a mers la Mănăstirea Pasărea, unde a fost întâmpinat de maici şi de eleve ale Seminarului Teologic „Sfânta Filofteia“ şi a primit o icoană a Maicii Domnului.