Pregătirea, o așteptare în credință, post, rugăciune și împlinirea poruncilor
Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit în Ajunul Crăciunului, 24 decembrie, Duminica Sfinților Părinți după trup ai Domnului, la Sfânta Liturghie citindu-se Evanghelia care înfățișează genealogia Mântuitorului (Matei 1, 1-25). Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a explicat importanța acestui text scripturistic în cuvântul de învățătură rostit în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală.
Patriarhul României a evidențiat faptul că genealogia expusă în textul Evanghelistului Matei, care începe cu Avraam, arată modul în care lumea a fost pregătită pentru venirea Mântuitorului promis protopărinților și etapele în care s-a desfășurat această așteptare și pregătire.
„Această genealogie urcă până la Avraam, care este părintele credinței. Sfântul Evanghelist Matei ne arată că generațiile care au precedat Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos au fost 42, în trei grupe de câte 14 neamuri: de la Avraam până la David, de la David până la strămutarea în Babilon și de la strămutarea în Babilon până la Nașterea lui Hristos. Semnificația acestei împărțiri - de trei ori câte 14 - este deosebită, deoarece acestea reprezintă trei mari etape de pregătire a omenirii și mai ales a poporului ales pentru venirea lui Mesia, Unsul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii. Neamurile sunt grupate în trei etape mari, pentru că tainic ne arată lucrarea Sfintei Treimi în pregătirea oamenilor pentru venirea lui Mesia. Faptul că numărul 14 reprezintă de două ori numărul 7 are de asemenea o semnificație deosebită. Cifra 7 reprezintă simbolic perfecțiunea pământească, iar de două ori câte șapte înseamnă două mari virtuți care trebuiau să însoțească aceste generații pentru pregătirea lor în vederea primirii lui Mesia, anume credința vie în Dumnezeu și ascultarea față de Dumnezeu, virtuți desăvârșit împlinite de Fecioara Maria, Maica Domnului. De aceea, această pregătire se face mai întâi prin drepții Vechiului Testament, și înseamnă nu doar o simplă așteptare, ci o așteptare în credință, în post și rugăciune și în împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. După cum ne arată Apostolul acestei duminici, această pregătire nu era o așteptare pasivă, ci mulți drepți și proroci au pătimit pentru credința lor. Pregătirea era în suferință și în speranță, în suferință pentru că aceștia adesea au pătimit pentru Hristos pe Care Îl așteptau, și întru speranță deoarece aveau nădejde că Dumnezeu Își împlinește făgăduința. De aceea, toată această perioadă de așteptare activă și de pregătire s-a concentrat în cuvintele: «Așteptând, am așteptat pe Domnul» (Ps. 39, 1)”, a subliniat Întâistătătorul Bisericii noastre.
De asemenea, Preafericirea Sa a vorbit despre particularitățile genealogiei care arată că toți oamenii sunt chemați la mântuire prin venirea lui Mesia: „Această genealogie ne arată, de asemenea, un alt aspect foarte important: că nu numai bărbații sunt importanți în fața lui Dumnezeu, ci și femeile. Deși la evrei genealogia se socotea pe linie masculină, vedem că există în aceasta și patru femei menționate, care, în mod surprinzător, nu sunt evreice, ci de alt neam. Tamar și Rahav sunt cananeence, Rut este moabiteancă, iar soția lui Urie, Batșeba, este hitită, ceea ce înseamnă că nu doar evreii sunt chemați la mântuire, ci și neamurile păgâne care vor crede în Hristos. Aceasta arată că Dumnezeu dorește ca toți să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină. Din această Evanghelie mai avem de învățat că Dumnezeu dorește ca și bărbații și femeile să contribuie la venirea Mântuitorului Iisus Hristos și, în acest sens, Maica Domnului reprezintă umanitatea cea mai bine pregătită, cea mai smerită, mai curată și mai ascultătoare față de Dumnezeu”.
În încheierea cuvântului său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că a doua parte a Evangheliei duminicale aduce mărturie despre faptul că Nașterea Mântuitorului este și început al nașterii duhovnicești a oamenilor.
„Această naștere nu este una naturală, obișnuită. Are ceva în comun cu nașterea fiecărui om, în sensul că se naște dintr-o femeie, dar e deosebită de nașterea celorlalți oameni, pentru că nu Se naște din inițiativă bărbătească, ci de la Duhul Sfânt. În acest sens, în însăși Nașterea după trup a lui Iisus Hristos, Fiul Cel veșnic al lui Dumnezeu devenit Om, începe nașterea omului după Duhul Sfânt. De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: «Fiul lui Dumnezeu S-a născut după trup ca tu să te naști după Duhul. Pentru aceasta Fiul lui Dumnezeu a avut o dublă naștere, una asemenea nouă și alta mai presus de noi. Pentru că S-a născut din femeie Se aseamănă cu noi, dar pentru că nu S-a născut nici din sânge, nici din voința trupului sau a bărbatului, ci de la Duhul Sfânt, ne arată nașterea cea mai presus de noi, nașterea viitoare, pe care ne-o va dărui nouă de la Duhul». (...) Observăm aici taina nașterii duhovnicești care începe în Nașterea după trup a Domnului tocmai pentru că El este zămislit de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria, iar creștinii, prin botezul din apă și din Duh, devin fii ai lui Dumnezeu după har”, a afirmat Patriarhul României.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit părintelui arhimandrit Lucian Bujor, consilier patriarhal, Ordinul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț, Noul Hozevit” pentru clerici, în semn de apreciere pentru activitatea desfășurată în cadrul Reședinței Patriarhale.