Pregătiri în grafic pentru preşedinţia Consiliului UE

Pregătirile pentru preluarea de către România, la 1 ianuarie 2019, a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene sunt în grafic, potrivit ministrului delegat Victor Negrescu. Aproximativ 500 de reprezentanţi ai mediului academic, patronal, sindical, asociativ au participat la consultările privind viitoarele teme de interes pentru preşedinţia Consiliului UE.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a declarat, săptămâna trecută, la Slatina, că România, în perioada în care va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, va avea un rol de mediator între statele membre şi reprezentanţii Parlamentului European şi ai Comisiei Europene.

„Timp de şase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, România va deţine această preşedinţie, vom juca un rol important, un rol de mediator, practic rolul nostru va fi acela de a pune statele la aceeaşi masă şi a genera un consens, un punct de vedere comun, care ulterior va fi discutat cu reprezentanţii Parlamentului European şi cu reprezentanţii Comisiei Europene. Nu vom deţine şefia Uniunii Europene, este o eroare dacă spunem acest lucru, vom deţine preşedinţia unei instituţii a Uniunii Europene care reprezintă interesele statelor membre. De fapt, acest lucru presupune un efort foarte mare. Pe de o parte, să ascultăm statele membre, pe de altă parte, să fim capabili să venim cu soluţii. Pe perioada preşedinţiei noastre vor fi tratate subiecte importante, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, discuţiile privind cadrul financiar multianual, de asemenea discuţiile privind agenda viitoare a Uniunii Europene, în perspectiva anului 2024, agenda strategică 2019-2024. Este important pentru noi să venim cu soluţii, să venim cu idei şi, mai ales, oamenii să participe la acest proces de consultare publică”, a declarat Negrescu, potrivit Agerpres.

Ministrul a menţionat şi nevoia de constituire a unui corp de experţi în afaceri europene, de care România duce acum lipsă.

„Acel corp de experţi pe care l-a avut România, care a dus ţara în Uniunea Europeană, acel corp de experţi nu mai este în sistemul public. Fie au ieşit la pensie, fie s-au dus la instituţii europene. (...) Adică avem nevoie de specialişti în afaceri europene, dar avem nevoie de specialişti care ştiu afaceri europene şi mai ştiu şi încă ceva”, a precizat Victor Negrescu.
Oficialul a subliniat că opiniile cetăţilor pe tema viitoarei preşedinţii a Consiliului UE sunt importante.

„Pe site-ul nostru de pregătire al preşedinţiei, romania2019.eu, există un spaţiu pe care cetăţenii îl pot accesa, unde pot veni cu idei, cu propuneri, cu soluţii, care pot fi integrate în ceea ce înseamnă priorităţile noastre pe perioada preşedinţiei”, a arătat ministrul care a participat, la Slatina, la conferinţa „Reforma Uniunii Europene: Opţiuni privind viitorul proiectului european”.
Până acum, la procesul de consultare publică cu privire la agenda viitoarei preşedinţii a României la Consiliul UE au participat circa 500 de reprezentanţi ai mediului academic, patronal, sindical, asociativ.

România va deţine, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotaţie între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare şase luni. În timpul exercitării preşedinţiei, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituţii europene, în special Comisia Europeană şi Parlamentul European, lucrând de asemenea în strânsă coordonare cu preşedintele Consiliului European în cadrul procesului decizional.

Preşedinţia rotativă asigură gestionarea curentă a agendei europene şi prezidarea formaţiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial şi tehnic), cu excepţia Consiliului Afacerilor Externe.