Preotul Gheorghe Beşchea

Era fiu de ţăran din comuna Osmanu, jud. Brăila, licenţiat al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, iar din 1925, paroh la Mărăcineni.

În 1942 a fost mobilizat ca preot militar, dar a căzut prizonier la Cotul Donului. În timpul prizonieratului din Lagărul 74 Oranki a refuzat să se înroleze în divizia de voluntari "Tudor Vladimirescu" recrutată de Ana Pauker. A fost trimis în carcera îngheţată. În 1948 s-a întors în ţară. Dar părintele figura în evidenţele poliţiei politice ca anticomunist, motiv pentru care în 1958 a fost arestat. A primit o condamnare de 15 ani de muncă silnică, pentru infracţiunea de "crimă de uneltire contra ordinii sociale". A fost eliberat în 1964, reuşind să se îmbisericească la Parohia "Sf. Sava" din Ploieşti. Însă perioada încercărilor din prizonierat şi detenţie l-a convins pe părinte că trebuie să ridice un lăcaş spre slava lui Dumnezeu. Ţintuit la pat şi urmărit de Securitate, la 25 mai 1986 părintele Gheorghe se muta în lumea drepţilor.